Cum încearcă SUA să convingă PNL să nu blocheze politicile liberale ale PSD!
„Ambasada SUA salută și aplaudă eforturile doamnei ministru Turcan de a reîncepe programul de stimulente financiare acordate producțiilor cinematografice”, se afirmă într-o postare din 6 iulie 2023, publicată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA din București.
În realitate, schema de ajutor de stat pentru cinematografie a fost repornită de precedentul ministru al Culturii, PSD-istul Lucian Romașcanu, care, cu puțin înainte de „rotativă” (mai 2023), a reușit să treacă prin guvern o ordonanță de urgență care mută finanțarea blocată de la Ministerul Antreprenoriatului (PNL) și o dă la Cultură spre noul-înființatul Oficiu de Film și Investiții Culturale. În fapt, mesajul Ambasadei SUA este o atenționare voalată adresată noului ministru al Culturii, Raluca Turcan, de a nu bloca din nou schema introdusă de PSD în 2018. Temerea americanilor este justificată. Anterior, partidul Ralucăi Turcan a mai blocat o dată schema, în timpul guvernării Orban. Atunci pierderile României au fost estimate la circa 300 de milioane de euro, bani pe care investitorii nemulțumiți din industria cinematografică le-au îndreptat spre alte destinații din regiune, precum Ungaria, Cehia sau Serbia.
Acest caz este doar un exemplu de măsură eminamente liberală, gândită și promovată de PSD pentru lansarea unui sector cu un potențial mare de creștere, dar care, culmea!, este blocată ulterior, chiar de liberalii din partidul lui Turcan care ar fi trebuit să fie promotorii principali ai unor astfel de politici.
O altă măsură pro-business promovată în guvernarea PSD, care a a fost sistată de PNL imediat după schimbarea guvernării, a fost programul Start-Up Nation, prin care social-democrații reușiseră să creeze în perioada 2017-2019, peste 64.000 de locuri de muncă și să aducă venituri la buget de două ori mai mari decât sumele alocate în program. Imediat după înlăturarea PSD de la guvernare, ministrul liberal al Economiei de atunci, Virgil Popescu, a oprit finanțarea programului, invocând lipsa resurselor bugetare.
Cum s-au sucit liberalii în privința facilităților fiscale introduse de PSD pentru IT, construcții și agricultură
Exemplele pot continua la nesfârșit. Cea mai recentă situație de acest gen se referă la eliminarea facilităților fiscale din IT, construcții și agricultură. Deși te-ai fi așteptat ca astfel de măsuri de inspirație doctrinară liberală să fi fost introduse de PNL, toate cele trei facilități au fost introduse în guvernările PSD.
Și tot contrar așteptărilor și principiilor doctrinare, cei care le-au pus gând rău a fost tot liberalii sau, într-un sens mai larg, de către partidele de dreapta. În iunie 2019, președintele PNL, Ludovic Orban susținea că retragerea facilității din sectorul IT ar face parte din „principiile bunei guvernări”. Mai târziu, în ianuarie 2020, când era deja premier, Orban relua ideea într-o abordare profund egalitaristă, de tip socialist: „Tratamentul fiscal egal al cetățenilor și al firmelor reprezintă un obiectiv al guvernării noastre”.
Aceeași abordare critică față de astfel de măsuri pro-business a avut-o și următorul președinte și premier PNL, Florin Cîțu, care spunea despre facilitățile din sectorul construcțiilor că „prin introducerea măsurii s-au creat numai probleme. Dacă susții un sector creezi distorsiuni în restul economiei”.
Contrar criticilor liberale, cel puțin IT-ul și construcțiile au reprezentat motoare economice esențiale care au contribuit cel mai mult la creșterea economică a României. Facilitățile din agricultură încă nu au avut timp să își arate eficiența, pe de o parte pentru că au fost introduse de curând, în mai 2022, iar pe de altă parte, pentru că anul trecut a fost secetos și a afectat rezultatele economice ale sectorului.
Conform INS, în 2022, la mult timp de la introducerea facilităților de către guvernul Năstase, IT-ul a continuat să fie unul dintre principalele motoare de creștere economică ale României. Iar alături de IT și comerț, un alt motor care a contribuit decisiv la creșterea economică de 4,8% de anul trecut a fost sectorul construcțiilor, unde tot PSD a introdus o serie de facilități fiscale prin mult-hulita OUG 114/2018.
Deși se vorbește de favorizarea angajaților din IT, construcții și agricultură, în realitate facilitățile avantajează business-ul din aceste sectoare. De fiecare dată când a introdus astfel de facilități, motivul invocat de PSD a fost încadrat într-o paradigmă social-democrată: sprijinirea salariaților și oprirea plecării din țară a tinerilor calificați. Dar știm bine că salariile sunt plătite de angajator, iar scăderea poverii fiscale pe salarii a reprezentat un avantaj pentru antreprenori, care și-au putut păstra forța de muncă și au avut un capital de lucru care le-a permis dezvoltarea accelerată. A fost cu siguranță o abordare cu care s-ar fi mândrit orice partid de dreapta din Occident.
În România însă, lucrurile sunt exact pe dos. Măsurile liberale introduse în guvernările PSD, sunt dărâmate mereu de guvernările de dreapta imediat după schimbarea de putere, exact ca în Legenda Meșterului Manole.
Acum însă PNL pare să se fi sucit cu totul în privința acestor facilități. Nemaiavând răspunderea conducerii guvernului, liberalii au devenit susținătorii cei mai înfocați ai măsurilor pe care altădată le criticau cu înverșunare. „Nu consider că trebuie scoase facilitățile fiscale în acest moment. Sunt fermieri care trăiesc din subvenții de la UE. Și le spun tuturor: dacă tensionați relația cu UE veți ajunge ca Ungaria. Dacă vreți să-i trimiteți în Bangladesh pe IT-iști, atunci scoateți facilitățile!”, a declarat prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan. Liberalii merg chiar mai departe și își arogă paternitatea acestor măsuri în pofida adevărului istoric „În principiu, PNL se opune eliminării facilităților fiscale pentru sectoarele IT, construcții și agricultură, cu atât mai mult cu cât acestea au fost introduse în timpul guvernărilor liberale (sic!). Motivul introducerii lor a fost susținerea acestor sectoare cheie ale economiei și acest lucru s-a văzut în toate guvernările liberale cu rezultate pozitive multiple”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe.
Dar indiferent de replierea din prezent a PNL, lovitura de grație pentru cele trei „sectoare cheie ale economiei” a fost deja dată, cu mult timp în urmă și a venit tot de la o guvernare de dreapta, când PNL și USR au redactat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Atunci ministrul USR al Fondurilor Europene și ministrul PNL al Finanțelor s-au angajat față de Uniunea Europeană că România va „reduce etapizat distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale, începând cu 2024”.
Mai mult decât atât, eliminarea „distorsiunilor” din domeniul construcțiilor, care îl iritau pe premierul liberal Florin Cîțu, a fost trecută explicit în PNRR: „se reduc gradual stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu anul 2025”.
Așa se face că premierul social-democrat Marcel Ciolacu a ajuns în situația ingrată de a fi obligat să anuleze măsurile introduse chiar de partidul său, în pofida faptului că acestea au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică a țării. Dacă nu va face acest lucru, va fi răstignit în piața publică pentru pierderea fondurilor europene din PNRR.
Este adevărat și principiul că astfel de facilități a trebui să aibă caracter temporar. Și e la fel de adevărat că, odată introduse, este mult mai să fie scoase, pentru că vor atrage aversiunea și pierderi electorale masive din sectorul afectat.
Dar la fel de cert este că eliminarea facilităților în acest moment va adânci unele probleme economice foarte acute din prezent, cum ar fi creșterea prețurilor la alimente și prăbușirea sectorului construcțiilor, care deja a fost lovit puternic de scumpirea abruptă a creditului imobiliar și de creșterea explozivă a prețurilor la materialele de construcții. Este clar că eliminarea, chiar și parțială, a unor facilități (cum ar fi introducerea CASS la salariile din construcții și industria alimentară) se va regăsi în prețurile finale ale alimentelor și ale locuințelor, ceea ce va anula recentele măsuri luate de Guvernul Ciolacu de a plafona adaosurile comerciale la alimente și de a sprijini producția internă de materiale de construcții.
Construcțiile liberale din guvernările PSD, dărâmate de austeritatea din guvernările de dreapta
Dacă analizăm evoluția creșterii economice a României din momentul cristalizării clasei politice din România, adică după guvernarea Isărescu din 2000, până în prezent, vom vedea că guvernele conduse de PSD au reușit de fiecare dată să înregistreze creștere economică, în timp ce guvernările de dreapta (cu PDL, PNL, USR) au fost marcate de scădere economică și măsuri de austeritate, prin care s-au anulat politicile liberale implementate anterior de social-democrați.
Singura excepție este Guvernul Tăriceanu, care a știut să profite de reformele introduse de predecesorul său, Adrian Năstase și a obținut creștere economică pe toată durata exercitării puterii.
De cealaltă parte, PSD a venit la guvernare de fiecare dată cu măsuri sociale de creșteri de salarii și pensii dedicate electoratului său tradițional. Dar în același timp, trebuie observat că de fiecare dată PSD a introdus facilități fiscale, de tip liberal, care au contribuit la relansarea și creșterea economică.
Facilitățile din IT introduse de Guvernul Năstase, reducerea cotei generale TVA la 19% și introducere unor cote reduse de TVA la alimente, îngrășăminte, locuințe sociale etc. în guvernarea Ponta, impozitul de 1% din cifra de afaceri pentru IMM-uri, reducerea impozitului pe dividende, a impozitului pe venit, facilitățile din construcții etc. din guvernările Grindeanu-Tudose-Dăncilă și, mai recent, facilitățile din agricultură introduse de ministrul PSD Adrian Chesnoiu, ne duc cu gândul că PSD ar fi mai degrabă un partid cu o doctrină liberală profundă, decât un partid social-democrat.
Apare totuși o schimbare în acest parcurs. Pentru prima dată, PSD este în situația în care trebuie să elimine o bună parte din facilitățile pe care le-a introdus tot el în guvernările precedente, fie că vorbim de scutirile din IT, construcții sau agricultură, fie că ne referim la eliminarea treptată a facilităților pentru IMM-uri.
Fiind încorsetat de angajamentele României scrise cu mâna PNL și USR în PNRR, premierul Marcel Ciolacu va trebui, pentru prima dată, să facă exact ceea ce făceau guvernările de dreapta după ce preluau puterea de la PSD, anume să anuleze din facilitățile acordate mediului de afaceri și să adopte o politică fiscală mai restrictivă și mai austeră, cu impact negativ în mediul social și antreprenorial.
Rămâne de văzut cât de mult va intra Guvernul Ciolacu în astfel ajustări fiscale, având în vedere că urmează cel mai important an electoral din ultimele trei decenii de democrație. Ce vor conta mai mult, banii europeni din PNRR sau procentele electorale din 2024? Având în față această ecuație, e de așteptat ca măsurile Guvernului Ciolacu să fi luate doar cu jumătate de măsură – nu vor rezolva în totalitate nici gaura din buget, dar nici nu vor duce la pierderea în întregime a fondurilor europene din PNRR.
Comentează