Leul revine pe radarele investitorilor pe fondul creşterii economice consistente, estimată la 3-4% în primul trimestru, iar cursul de schimb a ajuns la un minim al ultimelor şase luni, în ciuda tensiunilor politice din regiune, scrie Ziarul Financiar. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4340 lei/euro, un nivel care nu mai fusese atins din noiembrie anul trecut.
Aşteptările analiştilor sunt pozitive şi pentru perioada următoare.
„Chiar dacă mişcarea agenţiei Moody’s (trecerea perspectivei ratingului suvern al României de la «negativ» la «stabil» - n.red.) nu a avut un impact major asupra pieţelor financiare, reevaluarea ratingului programată de S&P pe 16 mai ar putea fi mai interesantă. O modificare în sus a ratingului ar putea îmbunătăţi semnificativ apetitul investitorilor pentru active în lei“, consideră Anca Jelea, analist al Raiffeisen Bank.
Cea mai bună prognoză pentru finalul de an este cea a ING Bank, respectiv de 4,35 lei/euro. Raiffeisen Bank prognozează un curs de 4,5 lei/euro în luna decembrie, în timp ce prognoza RBS indică o cotaţie de 4,43 lei/euro.
Prognozele indică o accelerare a tendinţei de apreciere a leului după jumătatea lunii mai, când este programată o reevaluare a ratingului suveran al României de către agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P). S&P este singura dintre cele trei mari agenţii de rating care menţine România în categoria „junk“, adică nerecomandată investiţiilor.
Agenţia de rating Moody’s a modificat luna trecută perspectiva privind ratingul suveran al României de la „negativ“ la „stabil“. Leul a accelerat aprecierea faţă de moneda europeană în ultimele zile, chiar dacă pe piaţa valutară s-a păstrat şi o oarecare doză de volatilitate a cotaţiilor. Cursul a atins marţi un minim al ultimelor cinci luni, de 4,4403 lei/euro, pentru ca o zi mai târziu să revină temporar peste pragul de 4,45 lei/euro. Analiştii din bănci cred că 4,45 lei/euro este un nivel în jurul căruia ar putea fluctua cursul în perioada următoare, inclusiv ca urmare a strategiei BNR a evita o volatilitate foarte mare a cotaţiilor.
„Chiar dacă întărirea leului a avut loc odată cu scăderea randamentelor pentru titlurile de stat în lei, sugerând un interes în creştere din partea nerezidenţilor pentru instrumentele datoriei publice în lei, cred că leul nu se va îndepărta semnificativ de nivelul de 4,45 unităţi/euro în perioada următoare, întrucât BNR ar prefera un tipar similar cu cel din trimestrul IV 2013, aşa cum a sugerat în trecut“, comentează Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank.
Cursul a coborât totuşi sub nivelul de 4,43 lei/euro pe piaţa valutară la sfârşitul şedinţei de vineri. Aşteptările analiştilor privind intervenţia băncii centrale pe piaţa valutară sunt legate în primul rând de necesitarea refacerii rezervelor valutare, afectate în ultima perioadă de sumele consistente de datorie publică externă ajunse la scadenţă.
Scadenţă de 2,4 mld. euro a datoriei publice externe în mai
BNR a anunţat un nivel al rezervelor valutare de 32,4 miliarde de euro la sfârşitul lunii aprilie, în creştere cu circa un miliard de euro faţă de martie. Rezervele sunt însă cu circa 2 miliarde de euro sub nivelul maxim atins în toamna anului trecut şi în plus banca centrală are de rambursat luna aceasta circa 2,4 miliarde de euro în contul datoriei publice externe. Aceasta va face ca rezervele valutare să se apropie de pragul de 30 miliarde de euro.
Astfel, BNR ar putea percepe tendinţa de apreciere a leului ca pe un moment prielnic de a-şi reface rezerva valutară prin cumpărarea de valută din piaţă, fără ca acest lucru să se reflecte într-o creştere a cursului. Analiştii de la ING Bank estimează că banca centrală a cumpărat deja circa 300 milioane de euro prin intervenţii pe piaţa valutară în ultima perioadă.
Episoadele de volatilitate de pe piaţa valutară consemnate în trecut au avut un impact semnificativ asupra clienţilor cu credite în valută, dar şi asupra inflaţiei în condiţiile în care multe preţuri sunt indexate la euro. Peste un milion de debitori sunt expuşi riscului valutar, având credite imobiliare sau credite de consum garantate cu ipotecă în euro, dolari sau franci elveţieni. Aprecierea leului reprezintă o gură de oxigen pentru clienţii cu credite în valută, care au fost nevoiţi să suporte şocuri valutare majore în perioada de criză. De exemplu, euro a crescut cu circa 25% din 2008 încoace, în timp ce francul elveţian s-a apreciat cu 60%. Leul a câştigat teren anul acesta şi în faţa dolarului american, care a ajuns la maximul ultimilor doi ani şi jumătate. Francul elveţian, o monedă în care băncile au acordat sute de mii de credite ipotecare între 2006 şi 2008, a fost însă relativ stabil, consemnând o depreciere de numai o jumătate de procent în faţa leului comparativ cu sfârşitul anul trecut. Leul a performat foarte bine anul acesta comparativ cu monedele din regiune, dar şi comparativ cu valute foarte puternice. Leul s-a apreciat cu aproximativ 5% faţă de dolarul canadian şi renminbiul chinezesc anul acesta, în timp ce avansul faţă de coroana norvegiană a fost de peste 3%. Moneda naţională a performant foarte bine şi în comparaţie cu alte valute din regiune. Astfel, zlotul polonez a pierdut 2,3% în faţa leului de la începutul anului, forintul maghiar s-a depreciat cu 4,3%, iar coroana cehă a înregistrat un minus de 1,4%. Leul moldovenesc s-a depreciat cu 5%, iar rubla rusească cu 10%. Cea mai puternică depreciere a fost consemnată de hrivna ucraineană, o ţară aflată într-o criză politică puternică, cu un minus de 31%. Leul a pierdut teren doar în faţa câtorva valute importante, cum ar fi dolarul australian, lira sterlină şi yenul japonez, precum şi în faţa unor monede ale unor ţări emergente, precum realul brazilian sau rupia indiană. Cea mai amplă depreciere, de aproape 5%, a fost înregistrată în faţa realului brazilian.