Liberalii s-au dus peste Victor Ciorbea: îi cer să sesizeze CCR, pe cea mai controversată măsură a Guvernului

Liberalii au solicitat, vineri, Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) referitor la ordonanță de urgență adoptată de Guvern care prevede introducerea unor măsuri fiscale, printre care și „taxa pe lăcomie” pentru bănci.

Citește și: ALERTĂ - Klaus Iohannis i-a RESPINS pe Lia Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici

Unul dintre argumentele oferite de PNL este inxistența urgenței unei asemenea măsuri, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii.

„Semnalăm că în speță nu a existat o urgență motivată care să justifice adoptarea actului normativ, motiv pentru care apreciem că Ordonanță este neconstituțională în ansamblul său, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 (4) din Constituție”, conform sursei citate.

De asemenea, liberalii motivează că ordonanța de urgență care instituie mai multe taxe, justificată de Guvern prin necesitatea implementării programului de guvernare, nu creează situația extraodinară care să impună o astfel de OUG.

„Se observă că prin Ordonanță, se instituie mai multe taxe, Guvernul justificând măsura prin împrejurarea că trebuie asigurate resursele financiare necesare implementării Programului de Guvernare.
Această motivare nu configurează existența unei situații extraordinare, singura în care se poate adopta o ordonanță de urgență. Așa cum am arătat, este extraordinară o situație obiectivă, independentă de voința Guvernului, care se abate în mod semnificativ de la obișnuit. Or, în ceea ce privește prezenta ordonanță de urgență, situația invocată nu este nici pe departe independentă de voința Guvernului. Din contră, tocmai voința Guvernului (a cărei expresie este însuși Programul de Guvernare) este chiar cea care a cauzat măsurile din ordonanţă”, mai susțin liberalii în solicitarea adresată, vineri Avocatului Poporului.

Totodată, PNL spune despre taxa pe activele instituțiilor bancare că este o măsură care nu sprijină cu nimic populația.

„În privința taxei pe activele instituțiilor bancare, arătăm că prin motivarea din preambulul Ordonanței, Guvernulse susține că: ”Având în vedere că majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni afectează segmentul de populație care a utilizat această formă de finanțare, se impune instituirea unei taxe pe active datorată de instituțiile bancare, diferențiată în funcție de depășirea unei anumite valori procentuale...”

În primul rând, populația nu este cu nimic sprijinită prin această măsură, pentru că va plăti în continuare la bănci dobânzile calculate în funcție de ROBOR ca indicator al pieței, iar ”excedentul” va fi doar preluat de stat de la bănci sub forma taxei, fără însă să se indice destinația acestor sume de bani, adică serviciile pe care, la rândul lui, statul le-ar presta pentru interesul general/public al sistemului financiar bancar. În realitate, prin instituirea taxei, consumatorii nu obțin niciun beneficiu.

În al doilea rând, deși în motivare se vorbește de ”populație”, adică de consumatori, textul este aplicabil și firmelor care sunt creditate în RON. Pentru această categorie de clienți NU EXISTĂ nicio motivare a urgenței”, arată liberalii.

În plus, partidul de Opoziție argumentează că „instituirea unei noi taxe, inexistentă anterior în sistemul fiscal și în ordinea de drept, și care se face venit la bugetul de stat nu poate și nu trebuie să fie făcută prin ordonanță de urgență. Orice taxă nouă limitează drepturile fundamentale în favoarea îndatoririlor fundamentale. De aceea trebuie instituită prin lege”.

Aceștia invocă Legea fundamentală, care prevede că „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.”
Art. 56 (1) prevede că: ”Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.”

În concluzie, PNL susține că taxele prevăzute în OUG încalcă principalul drept fundamental și anume dreptul instituțiilor de credit asupra creanțelor și asupra sumelor de bani încasate în temeiul creanțelor.

„Principala îndatorire afectată este aceea de a suporta sarcini fiscale, care nu pot fi inventate arbitrar și imprevizibil de Guvern, ci pot fi instituite doar de Parlament prin lege, cu atât mai mult cu cât sumele din această taxă se fac venit la bugetul de stat”, conform sursei menționate.

Nu în ultimul rând, liberalii apreciază că ordonanța de urgență este neconstituțională întrucât „încalcă principiul predictibilității fiscale, principiu care se referă la certitudinea impunerii și care presupune elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite”.

Guvernul a adoptat, pe 21 decembrie, ordonanţa de urgenţă privind măsurile fiscale.

În prima zi din 2019au intrat în vigoare noile măsuri fiscale din ordonanța de urgență a Executivului.

Printre cele mai importante prevederi:

- taxa pe activele financiare ale băncilor, care este de 0,1% pentru un ROBOR între 2% și 2,5%, de 0,2% pentru 2,51%-3%, de 0,3% pentru 3,01%-3,5%, de 0,4% pentru 3,51%-4%.

-plafonarea prețului la gaze pentru consumatorii casnici la 68 de lei, prețul de cost și prețul de înmagazinare, pentru o perioadă de trei ani.

-în domeniul comunicații, actul normativ introduce un nivel minim privind vânzarea licențelor 3G, 4G și 5G și o taxă de 3% din cifra de afaceri a operatorilor telecom, care va fi plătită de ANCOM.

-taxa pe viciu în domeniul jocurilor de noroc a fost stabilită la 2% pe cifra de afaceri.

-în cazul Pilonului II de pensii, comisionul de administrare a fost scăzut de la 2,5% la 1%, din care fondul de administrare primește 0,5% și Casa Națională de Sănătate 0,5%.

-cei care contribuie la Pilonul II de pensii se vor putea retrage, dacă au contribuit cel puțin cinci ani la acesta și vor putea rămâne doar la Pilonul I. Valoarea contribuțiilor nu va fi transferată.

- este prevăzut un program privind construcția a 1.000 de grădinițe cu program sportiv, prin parteneriat public-privat, pentru care se vor putea accesa ajutoare de stat de până la 500.000 de euro pentru fiecare unitate.

-înființarea unui fond privind dezvoltarea a 31 de stațiuni balneare, care are un buget de 310 milioane de lei pentru anul viitor.

-înființarea fondului de dezvoltare și investiții cu un buget de 10 miliarde de euro, prin care se vor putea finanța proiecte în domenii precum sănătate educație, dezvoltare locală și infrastructură.

-majorarea, de la 1 septembrie, a punctului de pensie și a pensiei minime astfel: punctul de pensie va crește de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.

-devansarea aplicării creșterilor salariale pentru cadrele didactice din anul 2022, de la 1 septembrie 2020.