Liderii a şapte state din sudul Uniunii Europene se vor reuni sâmbătă la Lisabona, în încercarea de a-şi armoniza poziţiile în perspectiva viitoarelor summit-uri ale UE, într-un context marcat de ascensiunea populismului pe continent, de şocul Brexit-ului şi de cel al instalării lui Donald Trump la Casa Albă, precum şi în aşteptarea unor scrutine cruciale în Olanda, Franţa şi Germania, transmite joi AFP. Reuniunea din capitala portugheză va avea loc la patru luni după întâlnirea în acelaşi format la Atena, finalizată cu un apel în favoarea măsurilor de creştere economică.
Deşi poziţiile exprimate la Atena au provocat iritarea adepţilor ortodoxiei bugetare ai dreptei germane, cele şapte state - Republica Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Malta, Portugalia şi Spania - susţin că nu intenţionează să producă o fisură în UE prin crearea unui front al ţărilor din sud. 'Nu este un club aparte, ci o contribuţie pentru ansamblul Uniunii Europene, care încearcă să identifice priorităţile pentru relansarea proiectului european în faţa Brexit-ului', a explicat pentru AFP un oficial guvernamental portughez.
Obiectivul reuniunii îl constituie 'concertarea poziţiilor' în perspectiva summit-ului UE din 3 februarie, în Malta, pentru gândirea viitorului post-Brexit al UE, şi a celui din 25 martie, din capitala Italiei, pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator de la Roma. Pe agenda reuniunii de la Lisabona se vor afla chestiuni precum securitatea şi apărarea, criza migranţilor şi controlul frontierelor, aprofundarea Uniunii economice şi monetare. După cum declara marţi premierul portughez, socialistul Antonio Costa, gazda acestui 'summit al ţărilor mediteraneene' din UE, Uniunea 'are nevoie de un nou ciclu virtuos de creştere şi convergenţă', pentru a răspunde ascensiunii 'naţionalismului, protecţionismului, populismului şi xenofobiei'.
El a menţionat, ca posibile piste de explorat la summit, înfiinţarea unui Fond monetar european, o întărire a planului Juncker de sprijinire a investiţiilor, precum şi o 'discriminare pozitivă' a statelor cel mai grav lovite de criză, ca Portugalia şi Grecia. 'Este nevoie de reguli europene, fixate în cadrul Pactului de stabilitate, care să permită creşterea în loc să o blocheze prin frânarea investiţiilor publice', a subliniat pentru AFP secretarul de stat pentru afaceri europene din guvernul portughez, Margarida Marques.
În ce priveşte Grecia, summit-ul de la Lisabona 'va contribui la dialogul european', independent de 'ideologiile sau orientările politice ale statelor participante', a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului condus de Alexis Tsipras, unicul reprezentant al stângii radicale. Spania va fi reprezentată la Lisabona de premierul conservator Mariano Rajoy, care îşi va face pentru prima dată apariţia în cadrul grupului, după ce la Atena a refuzat invitaţia, aşteptând să fie învestit în funcţie. 'Spania nu va adera niciodată la o viziune opusă celei a Bruxelles-ului. La modul general, ţara lucrează mână în mână cu Franţa şi cu Germania', a comentat Salvador Llaudes, expert în afaceri europene la Institutul Royal Elcano din Madrid. El consideră că 'diferenţele între ţările din Sud sunt prea importante pentru a le permite să constituie o contrapondere în interiorul UE', conform Agerpres.
Un alt handicap este şi faptul că, pe plan politic, majoritatea participanţilor la summit-ul de la Lisabona par fragilizaţi. Preşedintele francez François Hollande, 'este pe picior de plecare, iar partidul său nu va ajunge, probabil, în turul al doilea al prezidenţialelor', de aceea 'tot ceea ce va promite va fi uitat până la mijlocul lui 2017', remarcă Adriano Bosoni, analist Stratfor. În plus, 'Franţa nu este dispusă să renunţe la alianţa cu Berlinul pentru a se erija în purtător de cuvânt al unei strategii a ţărilor din Sud', adaugă el. 'Noul guvern italian condus de Paolo Gentiloni 'şchioapătă' la rândul lui şi (în Italia) ar putea avea loc alegeri până la sfârşitul anului. Iar premierul grec Alexis Tsipras luptă pentru supravieţuire', comentează acelaşi analist pentru AFP.
Comentează