Premium
Liderii Uniunii Europene au îndemnat Ankara să respecte prevederile acordului vizând îndepărtarea migranţilor de frontierele europene în cadrul unei discuţii ”sincere” cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a venit la Bruxelles să le ceară spirijinul, relatează AFP, potrivit news.ro.
O anumită tensiune era vizibilă după discuţii, luni, iar Recep Tayyip Erdogan s-a dus direct la aeroport în loc să susţină o conferinţă de presă comună cu preşedinţii Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi Consiliului European Charles Michel.
”Este clar că avem dezacordurile noastre, dar am discutat în mod sincer (...). A fost o discuţie bună”, a apreciat von der Leyen.
Charles Michel a îndemnat Turcia ”să respecte angajamentele” asumate prin acordul migraţiei cu UE din martie 2016, care prevede ca migranţii să rămână în Turcia, în schimbul unui ajutor financiar european.
Or liderul turc, care cere o susţinere mai mare în faţa situaţiei din Siria, a decis să deschidă frontierele ţării migranţilor şi refugiaţilor, cu scopul de a exercita presiuni asupra ţărilor europene.
Mii de migranţi, care încearcă să ajungă în UE, s-au adunat de atunci la frontiera turco-greacă.
Citește și: S-A AFLAT - Care e cocktailul de medicamente cu care s-au VINDECAT mai mulți bolnavi de coronavirus
Preşedintele turc, care a declarat la sosirea sa la Bruxelles că vrea ”să aducă relaţiile între Europa şi Turcia la un nivel mai puternic”, nu s-a exprimat după această întâlnire.
”SUSŢINERE CONCRETĂ”
Erdogan, von der Leyen şi Michel i-au însărcinat pe şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi pe omologul său turc Mevlut Cavusoglu ”să clarifice punerea în aplicare a acordului” UE-Turcia ”pentru a se asigura” că cele două părţi au ”aceeaşi interpretare”, a precizat Michel.
”Este bine ca liniile de comunicare cu Turcia să rămâne deschise şi active”, a insistat la rândul său von der Leyen, care consideră că acordul din martie 2016 este ”în continuare în vigoare”.
Ankara consideră însă insuficient ajutorul acordat în schimbul preluării în grijă a patru milioane de migranţi şi refugiaţi, în principal sirieni, pe care-i găzduieşte de ani de zile.
Din suma de şase miliarde de euro prevăzută, 4,7 miliarde de euro au fost angajate, dintre care 3,2 miliarde de euro au fost deja achitate, potrivit Comisiei Europene.
Erdogan a discutat, înaintea acestei întâlniri, cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg,căruia i-a cerut un ajutor mai mare în Războiul din Siria şi în faţa milioanelor de refugiaţi din calea luptelor.
”NATO se află într-un proces critic în care trebuie să-şi arate în mod clar solidaritatea”, a declarat Erdogan într-o conferinţă de presă.
Această ”susţinere concretă” este necesar să aibă loc ”fără discriminare” şi fără ”condiţii politice”, a subliniat el.
Turcul a criticat, de asemenea, Guvernul grec al premierului conservator Kyriakos Mitsotakis, care a primit 700 de milioane de euro de la Bruxelles pentru a-şi securiza frontierele şi a face faţă unor nou-veniţi.
”Este iraţional şi lipsit de consideraţie ca un aliat şi o ţară vecină să desemneze Turcia ca vinovată de imigraţia ilegală”, a declarat Erdogan.
”IRAŢIONAL”
La rândul său, Stoltenberg a adus un omagiu Turciei, apreciind că ”niciun alt aliat nu a suferit atât demult de pe urma atacurilor teroriste” şi ”nu ţine atâţia refugiaţi”.
El a asigurat Ankara de susţinerea NATO şi şi-a exprimat ”marea îngrijorare” faţă de evenimentele de la frontiera turco-greacă.
După criza migranţilor din 2015-2016, în care UE a implementat soluţii temporare de mutare a migranţilor, reforma reglementărillor azilului în Europa s-a blocat.
Ursula von der Leyen a anunţat luni că CE urmează să publice o nouă propunere ”imediat după Paşte”.
guvernul german a anunţat, la berlin, că o coaliţie de ţări ”voluntare” din UE - Germania, Franţa, Portugalia, Luxemburgul şi Finlanda - intenţionează să preia până la 1.500 de copii migranţi blocaţi pe insulele greceşti.
Ofensiva regimului lui Bashar al-Assad, susţinut de Rusia, împotriva provinciei siriene Idleb (nord-vest), ultimul bastion rebel din Siria, a provocat o catastrofă umanitară şi a deplasat aproape un milion de persoane.
Peste 1.700 dintre aceste persoane au sosit pe insule greceşti, alăturându-se celor 38.000 de persoane care suprapulează deja taberele de refugiaţi.
