Liderul hackerilor care au furat UN MILIARD de euro, din bănci, a fost PRINS: Autoritățile ROMÂNE au fost IMPLICATE DECISIV

Poliţia spaniolă l-a arestat, în oraşul Alicante (sud-estul Spaniei), pe liderul unei grupări infracţionale implicate în atacurile informatice Carbanak şi Cobalt împotriva a peste 100 de instituţii financiare din întreaga lume, a anunţat luni organizaţia europeană de poliţie Europol, într-un comunicat de presă.

Arestarea a fost efectuată în cadrul unei anchete complexe a poliţiei spaniole, desfăşurată cu sprijinul Europol, al Biroului Federal de Investigaţii din SUA (FBI), al autorităţilor române, belaruse şi taiwaneze şi al unor companii private de securitate cibernetică.

Citește și: Cheltuieli URIAŞE la Primăria Capitalei: Pe ce se duc banii bucureştenilor-buget FABULOS cheltuit doar pe salarii

Începând cu anul 2013, reţeaua infracţională respectivă a încercat să atace bănci, sisteme de plată electronică şi instituţii financiare folosind fragmente de malware pe care le-a proiectat, cunoscute sub numele de Carbanak şi Cobalt. Activitatea infracţională a afectat bănci din peste 40 de ţări şi a cauzat pierderi de cel puţin 1 miliard de euro, scrie agerpres.ro.

Gruparea de criminalitate organizată şi-a început activitatea infracţională în mediul cibernetic la sfârşitul anului 2013 prin lansarea campaniei malware Anunak, care a vizat transferuri financiare şi reţele de ATM-uri ale unor instituţii financiare din întreaga lume. În anul următor, aceiaşi hackeri au transformat malware-ul Anunak într-o versiune mai sofisticată, cunoscută sub numele de Carbanak, care a fost folosită până în 2016. De atunci, organizaţia infracţională şi-a concentrat eforturile pe dezvoltarea unui val de atacuri mai sofisticate bazate pe programul de testare Cobalt Strike.

Citește și: Andrei Gheorghe declanşează un SCANDAL IMENS în Biserică: Preoţii ‘s-au încăierat’ după slujba de sămbătă – acuzaţii dure

În toate aceste atacuri, a fost folosit acelaşi modus operandi. Infractorii au trimis angajaţilor unor bănci mesaje e-mail cu un ataşament prin care se dădeau drept companii legale. Odată descărcat, malware-ul le-a permis infractorilor să controleze de la distanţă aparatele 'infectate' ale victimelor, oferindu-le acces la reţeaua bancară internă şi 'infectând' serverele care controlează ATM-urile. În acest fel, infractorii au obţinut informaţiile necesare pentru a sustrage bani.