Premium
Şeful administraţiei separatiste susţinute de Rusia în regiunea Doneţk (estul Ucrainei) a declarat miercuri că un proces al combatanţilor capturaţi din regimentul ucrainean Azov va avea loc până la sfârşitul verii, cel mai probabil în Mariupol, oraş-port la Marea Azov, relatează Reuters joi.
După ce au luptat săptămâni în şir din buncărele şi tunelurile oţelăriei, sute de luptători ai regimentului Azov s-au predat în luna mai forţelor susţinute de Rusia.
Chiar dacă prizonierii de la Azov nu au fost oficial inculpaţi la 2 august, Curtea Supremă a Rusiei a decis că regimentul este o organizaţie teroristă, deschizând calea punerii sub acuzare a combatanţilor capturaţi.
Ucraina, care ea însăşi a judecat şi condamnat o serie de soldaţi ruşi pentru crime de război comise împotriva civililor săi, susţine că cei de la Azov sunt prizonieri de război, meritând protecţia Convenţiilor de la Geneva.
"Primul proces va avea loc probabil la Mariupol şi va fi organizat înainte de sfârşitul verii", a declarat jurnaliştilor Denis Puşilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, în timpul unei vizite organizate de Ministerul rus al Apărării.
Puşilin s-a exprimat din închisoarea Olenivka, în regiunea Doneţk, unde 53 de prizonieri de război ucraineni, inclusiv combatanţi Azov, au fost ucişi în 29 iulie în bombardamentele de care Ucraina şi Rusia se acuză reciproc.
El a spus că procesul preconizat să înceapă la Mariupol ar fi deschis pentru presă şi reprezentanţi internaţionali: "Sarcina este să organizăm procesul cât mai deschis, pentru ca nimeni să nu aibă îndoieli".
Rusia menţionează în mod regulat regimentul Azov în sprijinul afirmaţiei sale că Ucraina ar fi controlată de "fascişti", notează Reuters. Media de stat ruse i-au comparat pe luptătorii Azov cu naziştii din cel de-al Doilea Război Mondial, a căror înfrângere de către Uniunea Sovietică rămâne esenţială pentru identitatea naţională rusă. Deşi, după cum atrag atenţia observatorii, în rândurile armatei sovietice au luptat nu doar ruşii, ci şi reprezentanţii tuturor celor 15 republici componente ale URSS, inclusiv Ucraina.
Kievul declară că regimentul Azov a fost reformat de originile sale radicale şi că nu are nimic de-a face cu politica. Regimentul însuşi s-a distanţat de opiniile fondatorului său naţionalist. Regimentul neagă acuzaţiile de fascism, nazism şi rasism şi susţine că Rusia răspândeşte dezinformare despre regiment.
Unele media ucrainene consideră că Kremlinul vrea să se răzbune pe cei de la Azov pentru că dacă nu ar fi fost rezistenţa acerbă a acestora Rusia prelua controlul oraşului-port Mariupol încă din 2014, când ducea războiul din Ucraina prin miliţiile separatiste pe care le finanţa şi alimenta cu oameni şi arme. Apoi, trei luni de la începutul invaziei în 24 februarie, militari ucraineni, printre care şi combatanţi ai regimentului Azov au ţinut în loc la Mariupol unităţi ruseşti care nu au putut să fie trimise în special în nordul Ucrainei pentru capturarea Kievului. Moscova şi-a dorit foarte mult controlul asupra acestui port la Marea Azov întrucât el asigură un coridor terestru între Crimeea anexată şi Donbas.
