Ucraina elimină limbile moldovenească și rusă din lista limbilor minoritare. Pe de altă parte, limba omână rămâne printre limbile protejate de statul măcinat de războiul cu Rusia.
Guvernul Ucrainei a propus Radei Supreme excluderea limbilor rusă și moldovenească din lista limbilor minoritare, înlocuirea limbii evreiești cu ebraica și adăugarea limbii cehe, care vor beneficia de protecția Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare.
Potrivit rbc.ua, citat de cotidianul.md, reprezentantul guvernului în Rada Supremă, Taras Melniciuk, a declarat pe Telegram că a fost aprobat proiectul de lege „Privind modificarea anumitor legi ale Ucrainei în legătură cu actualizarea traducerii oficiale a Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare”.
Ce propune proiectul de lege
Proiectul de lege propune actualizarea listei limbilor care beneficiază de regimul special de sprijin și protecție prevăzut de Carta Europeană.
Se propune ca în Ucraina prevederile Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare să se aplice limbilor belarusă, bulgară, gagauză, tătară crimeeană, greacă modernă, germană, poloneză, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică.
Astfel, din listă se propune excluderea limbilor rusă și moldovenească, înlocuirea limbii evreiești cu ebraica și adăugarea limbii cehe.
Amintim că, în 2024, 78% dintre respondenți au declarat că limba lor maternă este ucraineana. În 2017, procentul era de 68%, în 2015 – 60%, iar în 2006 – 52%.
Totodată, în 2024, 95% dintre participanții la sondaj s-au identificat ca etnici ucraineni, iar 2% – ca etnici ruși. Până la începutul războiului, în 2021, 87% se considerau ucraineni, iar 9% – ruși.
Limba română, recunoscută oficial în 2023
Autorităţile de la Kiev au decis, în 2023, recunoașterea limbii române ca limbă oficială a minorității române din Ucraina. Decizia a avut loc la finalul şedinţei comune ale guvernelor României şi Ucrainei, acolo unde a fost prezent şi premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, în contextul obligației îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.
Tot în 2023, deputații din Moldova au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor "limba moldovenească", "limba maternă" și "limbă de stat" cu sintagma "limba română". Proiectul de lege a fost votat de 58 de deputați.
Drept urmare, deși în Constituție a rămas scris "limba moldovenească", s-a stabilit că această exprimare a este echivalentă cu limba română.
S-a creat, astfel, temeiul legal pentru utilizarea expresiei "limba română" nu doar în școli și în instituțiile de cercetare, ci și la nivel oficial, în instituțiile statului, inclusiv în documentele elaborate de Parlament și de Guvern.
Comentează