Numărul de arme nucleare desfăşurate şi gata de utilizare a crescut semnificativ anul trecut, indică un raport publicat joi, care califică această situaţie drept o "evoluţie preocupantă" într-un context de intensificare a conflictelor armate, relatează AFP, conform Agerpres.
În total, nouă state sunt dotate cu arme atomice: Rusia, SUA, Franţa, Regatul Unit, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord. Acestea deţineau 12.187 de ogive nucleare la începutul acestui an, potrivit acestui raport, intitulat "Nuclear Weapons Ban Monitor" şi publicat de ONG-ul Norwegian People's Aid (NPA) în colaborare cu Federaţia oamenilor de ştiinţă americani (FAS).
Acest număr total de ogive nucleare este în uşoară scădere, cu 144, faţă de începutul lui 2025, însă, în acelaşi timp, numărul armelor nucleare disponibile a crescut constant în ultimii ani, ajungând la circa 9.745 anul trecut, potrivit raportului.
Asta înseamnă că prin aceste arme lumea dispune de echivalentul a 135.000 de ogive de puterea celui utilizat la Hiroshima, în Japonia, de SUA, în 1945. Această bombă a provocat moartea a 140.000 de persoane, reaminteşte raportul.
Şi 40% din aceste ogive disponibile, respectiv 4.012 dintre ele, au fost instalate pe rachete balistice în silozuri, pe lansatoare mobile, în submarine sau în baze de bombardiere anul trecut, informează raportul, ceea ce reprezintă o creştere cu 108 în raport cu 2024.
"Creşterea anuală continuă a numărului ogivelor desfăşurate este o evoluţie preocupantă, care creşte riscurile de escaladare rapidă, de erori de apreciere şi de utilizare accidentală", apreciază Hans Kristensen, unul dintre principalii contributori ai raportului, director al Nuclear Information Project la FAS.
"Asta face lumea mai periculoasă pentru noi toţi", subliniază el, citat într-un comunicat al Campaniei internaţionale pentru abolirea armelor nucleare (ICAN), din care fac parte NPA şi FAS.
Potrivit raportului, această evoluţie este cu atât mai îngrijorătoare într-un context de escaladare a conflictelor în Europa, în Asia şi în Orientul Mijlociu, care implică uneori state dotate cu arma nucleară.
Documentul invocă de asemenea "erodarea regimului de dezarmare, de neproliferare şi de control al armamentelor în vigoare de multă vreme", în special odată cu expirarea luna trecută a tratatului New START, ultimul acord încheiat între Rusia şi SUA, principalele două puteri nucleare.
Experţii detaliază de asemenea punctele de tensiune în sânul comunităţii internaţionale în domeniu, cu un număr crescând de ţări aderând la eforturile care vizează o interdicţie totală a armelor nucleare. La sfârşitul lui 2025, 99 de ţări aderaseră la Tratatul privind interzicerea armelor nucleare din 2017, fie ca părţi, fie ca simplii semnatari.
În paralel, statele dotate cu arma nucleară - dintre care niciuna nu a aderat la tratat - investesc masiv în modernizarea şi extinderea arsenalelor lor. Şi 33 de state aşa-numite "sub umbrela" ţărilor aliate dotate cu ogive nucleare "susţin activ şi întăresc aceste politici", atrage atenţia comunicatul.
"Statele care pretind că armele nucleare le asigură securitatea, în special în Europa, trebuie să înţeleagă că nu există niciun adăpost sub o umbrelă nucleară", a avertizat Melissa Parke, directoare a ICAN, coaliţie de ONg-uri cu sediul la Geneva (Elveţia) şi laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2017, citată în comunicat.
Comentează