Premium
Scandalul internațional în care este implicat arbitrul român Sebastian Colțescu și care a provocat un adevărat cutremur în lumea fotbalului după ce s-a referit la antrenorul secund al turcilor de la Istanbul Başakşehir, fostul internaţional camerunez Pierre Webo, cu apelativul "negrul ăla" a ajuns pe masa lingviștilor. Aceștia au analizat în exclusivitate pentru postul B1.RO în ce măsură apelativul poate fi înțeles ca o remarcă rasistă sau cu un sens peiorativ.
Profesorul Sorin Guia, șeful catedrei de Limba Română și Lingvistică Generală de la Facultatea de Litere din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași consideră că arbitrul român a greșit, în ciuda faptului că în limba română termenul nu are neapărat conotație negativă: “În limba română folosirea acestui cuvânt nu are neapărat conotații negative. Însă, dat fiind faptul că în engleză sună mult mai dur decât la noi are o altă semnificație. Oricum a greșit. Chiar dacă este o scăpare a arbitrului, eu cred că a greșit. Este greu de spus cum ar fi putut să se adreseze pentru a nu jigni. Trebuia pur și simplu să spună antrenorul secund sau antrenorul. Oricum a greșit, dat fiind faptul că într-o altă limbă poate fi înțeles cu o conotație negativă. În limba română nu e obligatoriu să se întâmple asta. E cam ce se întâmplă în limba română cu distincția dintre rom și țigan, cam în aceeași direcție merg”, consideră profesorul universitar.
Pe de altă parte profesorul Adrian Chircu, de la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca consideră că arbitrul Sebastian Colțescu nu a greșit atât de mult, având în vedere că în cultura română apelativul “negru” nu are neapărat un sens negativ, așa cum se întâmplă în state occidentale, precum Franța: “Aș zice că în limba română nu are un sens peiorativ, pentru că nu aveam alt termen. Pentru noi, tradițional este ceva inedit în cultura română. Nu am fost obișnuiți cu acest termen. Prin urmare când se spune omul negru, se referă la o persoană de altă culoare, fără să fie neapărat peiorativ. Probabil că așa s-a întâmplat și la meciul respectiv. În Franța dacă spui “noire” are un sens peiorativ. Nu ai voie să spui unui om pe stradă: uite, un negru sau bă, negrule! Pentru cultura noastră nu avem încărcătura pe care o au cei din occident și nu suntem obișnuiți cu alte persoane, de altă culoare, venite în mediul nostru, ca să spunem așa. Părerea mea este că nu s-a greșit enorm și nu trebuie să se marjeze foarte mult”,a precizat profesorul clujean.
Acesta a explicat că în cultura Franceză este o altă situație, termenul având o puternică încărcătură semantică negativă: “În cultura cealaltă este altă problemă, dar în cultura română nu. Tot ceea ce s-a întâmplat a fost în cultura cealaltă. Acum nu avea de unde să știe arbitrul cum va fi percepută adresarea sa în altă cultură. Părerea mea este că nu e o încărcătură peiorativă atât de mare. În statele unde au fost predominante comportamentele rasiste la adresa acestor persoane, probabil că încărcătura este mai mare, dar la noi nu. Este și expresia cunoscută: negru pe plantație trecută aici cu sensul de persoană folosită și plătită de cineva. Se poate spune peiorativ asta și despre un român, că lucrează ca un negru. E ușor argotic. Despre oameni, scrie aici, care aparțin unei rase negroide, nu spune nimic peiorativ. În dicționarul nostru se desemnează prin negru cel care aparține rasei negroide. În primul sens nu are nicio încărcătură negativă. Sensurile negative, încărcătura rasială a apărut mai recent”.
