Premium
Mihai Gâdea a prezentat, duminică, la "Sinteza Zilei", un document care ar arăta ingerințe ale Comisiei Europene în justiția din România. Documentul este datat 10.10.2012, adresat Guvernului României și prezintă o listă de cerințe, în legătură cu MCV. Sunt 21 de puncte, iar la punctul 20 se cere o scurtă descriere a situației curente și să se stabilească pașii următori pentru cazurile de înaltă corupție și care îi cuprind pe: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Șerban Brădișteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.
"Lista neagră", în presa anului 2012:
Prezentat ca o mare dezvăluire, documentul a fost intens dezbătut în presă la finalul anului 2012. În octombrie 2012, la câteva zile după ce ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a primit scrisoarea secretarului general al Comisiei Europene, Catherine Day, ziarul "România liberă" scria despre cele 21 de întrebări legate de Mecanismul de Cooperare și Verificare. Printre întrebările din document era menţionată şi cea referitoare la marile dosare de corupție de pe rolul instanțelor. Potrivit sursei citate, printre dosarele de interes se numărau și cele în care sunt implicați Adrian Năstase, Șerban Brădișteanu și George Becali.
"Aceste informații au fost solicitate în vederea pregătirii misiunii de monitorizare MCV ce va sosi în România pe 7 noiembrie și care va pregăti un nou raport pe Justiție, solicitat în timpul crizei politice care a avut loc în vara acestui an (2012 - n.r.)", se mai menţiona în articol.
Ce spunea ministrul Justiţiei din 2012:
Pe 8 noiembrie 2012, ministrul Mona Pivniceru spunea că nu se poate vorbi de o ingerință în actul de justiție prin faptul că reprezentanți ai Comisiei Europene au cerut anumite date privitoare la mai multe dosare din instanțele românești.
"De la instituirea Mecanismului (MCV - n.r.) România s-a obligat la anumite condiționalități, singură și le-a propus ca standard, ca obiective de atins. Comisia monitorizează propriile noastre promisiuni. Comisia nu a cerut date din dosar, ci a cerut să se explice care este stadiul lucrărilor, adică procedura care a fost desfășurată în acele dosare. Deci, atâta vreme cât ne-am obligat ca stat să respectăm niște standarde, ne-am asumat niște obligații internaționale, nu putem avea acum un dublu limbaj", a spus Mona Pivniceru la o emisiune la Realitatea TV.
Ministrul a adăugat că stadiul unui dosar este public și poate verificat de oricine prin sistemul ECRIS al dosarelor din instanță și a explicat că MCV, în forma lui inițială, s-a fluidizat și și-a extins aria și în alte sfere de competență. "Acele patru condiționalități, în structura lor, pot include și alte întrebări care cumva ar aduce atingeri independenței sistemului judiciar, statului de drept. Sunt câteva sintagme în Tratatul Uniunii care permit aceste controale, dar ele sunt controale asumate de noi", a mai spus Pivniceru, potrivit Agerpres.
Ce spune acum Comisia Europeană:
Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pe chestiune de stat de drept şi drepturile omului, a precizat pentru STIRIPESURSE.RO că documentul care conţine aşa-zisa "listă neagră" era parte din schimburile obişnuite de informaţii în cadrul MCV.
"Acesta (documentul - n.r.) era parte din comuncările tehnice obişnuite în contextul MCV, în urmă cu mai mulţi ani (2012), cu privire la recomandarea 3 din MCV, care prevede 'consolidarea progresului deja înregistrat, continuarea investigaţiilor profesioniste, nepartizane cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt'. Aşa cum ştiţi, MCV este un proces bazat pe un tratat menit să măsoare progresul României raportat la un set de recomandări", a precizat reprezentantul CE.
O coincidenţă interesantă:
În noiembrie 2012, vorbind despre documentul trimis de Comisia Europeană, Mona Pivniceru a explicat că o problemă majoră este că România se află sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, "care pare a se eterniza", în condițiile în care și alte state, cu "standarde juridice profunde" au aceleași probleme.
După aproape şase ani, MCV este în continuare în vigoare, iar Mona Pivniceru este judecător al Curţii Constituţionale. Din această postură, Pivniceru a fost, potrivit unor surse citate de ziarul Adevărul, iniţiatoarea demersului prin care CCR s-a "extras" din discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene pe tema MCV.
Plenul Curții Constituţionale (CCR) a anunţat că și-a manifestat dorința de a nu mai fi implicat în programul delegațiilor Comisiei Europene în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Mona Pivniceru ar fi fost cea care a formulat propunerea în plenul CCR, iar decizia a fost adoptată prin vot.
Vezi şi: Scapă de încordare și stres: Șase băuturi la îndemână care te ajută să te relaxezi .
