Bombardamente puternice în Herson, atât din partea rușilor, cât și a ucrainenilor, în partea ocupată. Forțele Kievului au lovit o bază a rușilor, provocând numeroase victime despre care Moscova spune că ar fi civili.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina în timpul zilei de vineri, 10 noiembrie, 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 10 noiembrie, ora 22.00: Regiunea Jitomir - Percheziţii într-o catedrală subordonată Patriarhiei Moscovei
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) efectuează percheziţii într-o biserică din regiunea Jitomir subordonată Patriarhiei Moscovei, informează Rador Radio România.
Este vorba despre Catedrala Sf. Nicolae din Radomişl. "SBU continuă să întreprindă măsuri de securitate în filialele Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) - lăcaşurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată Patriarhiei Moscovei. Astăzi (vineri, n.r.), are loc o percheziţie în Catedrala Sf. Nicolae din Radomişl, care a aparținut anterior bisericii proruse" - a declarat o sursă pentru agenţia RBC. "Agenții pro-Kremlin în sutană sunt în agonie - încearcă să conteste poziția comunității bisericești locale cu privire la transferul clădirii către Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Kievului, n.r.). În acest sens, au încercat să 'recupereze' lăcaşul organizând provocări" - a mai declarat sursa.
UPDATE 10 noiembrie, ora 20.20: Zaharova bagă spaima în țările vecine cu Ucraina: Risc de catastrofă ecologică din cauza deșeurilor radioactive care pot ajunge în Nipru
UPDATE 10 noiembrie, ora 20.10: Un puternic serviciu secret din Europa, revoltă împotriva lui Zelenski: au organizat o scurgere de informații
UPDATE 10 noiembrie, ora 20.00: Kievul şi Moscova anunţă un acord în vederea unei repatrieri a unui orfan ucrainean transferat în Rusia
Kievul şi Moscova anunţă vineri un acord în vederea repatrierii unui orfan ucrainean, Bogdan Iermohin, în vârstă de 17 ani, transferat în Rusia din oraşul ucrainean Mariupol după ce acesta a fost ocupat de către armata rusă în urma unui asediu sângeros, şi care urmează să se întâlnească cu tutorele său din Ucraina, vara sa, într-o ”ţară terţă”, în ziua în care împlineşte vârsta de 18 ani, la 19 noiembrie. relatează AFP, informează News.ro.
Acest anunţ intervine în urma unui apel la ajutor al acestui adolescent adresat preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
”Vă cer, Volodimir Oleksandrovici să mă ajutaţi să mă întorc acasă”, cerea el într-o scurtă înregistrare video publicată de către avocatul său ucrainean pe reţele de socializare.
ACORD
”Bogdan Iermohin va fi în curând în Ucraina”, anunţă vineri pe Telegram comisarul însărcinat cu drepturile omului în Parlamentul ucrainean Dmitro Lubineţ.
El anunţă un ”acord” cu privire la o repatriere a tânărului.
Comisarul rus însărcinat cu protecţia copilului, Maria Lvova-Belova, anunţă pe Telegram că cele două ţări s-au înţeles ca tânărul să se întâlnească cu vara sa, tutorele său legal în Ucraina, ”într-o ţară terţă”, în ziua care devine major, la 19 noiembrie.
Bogdan Iermohin locuia la Mariupol, un oraş industrial important situat în sudul Ucrainei, unde se forma, scrie presa, în sectorul metalurgiei, la momentul invaziei ruse, în februarie 2022.
El a fost transferat mai întâi la Doneţk - capitala regiunii cu acelaşi nume controlată de ruşi -, împreună cu un grup de minori ucraineni de la Mariupol, iar apoi în regiunea Moscova, potrivit site-ului ucrainean Graty.
Autorităţile ruse i-au dat un paşaport rus, la fel ca multor ucraineni în zonele ocupate.
Potrivit Graty, Bogdan Iermohin a fost convocat recent de către armata rusă în vederea pregătirii documentelor militare, o practică curentă în Rusia, unde orice tânăr poate fi chemat în serviciul militar începând de la 18 ani.
În martie, el a încercat să fugă din Rusia în Ucraina, dar a fost arestat de forţe de ordine ruseşti în apropierea de frontiera cu Belarusul.
Maria Lvova-Belova a declarat că tânărul şi-a exprimat la un moment sorinţa de a rămâne în Rusia, dar şi-a schimbat opinia.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi Maria Lvova-Belova sunt acuzaţi de către Curtea Penală Internaţională (CPI) de crime de război privind ”deportarea ilegală” a unor copii ucraineni. CPI a emis mandate de arestare pe numele lor.
Aceste acuzaţii sunt respinse ferm de către Moscova.
UPDATE 10 noiembrie, ora 19.30: Ruşii încearcă în continuare să încercuiască Avdiivka, anunţă Kievul
Armata rusă, care atacă de o lună Avdiivka, în estul Ucrainei, încearcă în continuare să încercuiască şi să cucerească o uzină strategică, anunţă vineri un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Olaksandr Ştupun, care precizează că joi au fost ucişi doi civili, relatează AFP, informează News.ro.
”Nu doar că luptă pentru uzină, dar nu renunţă să încercuiască Avdiivka”, un oraş care se află pe front din 2014, declară la televiziunea ucraineană Olaksandr Ştupun.
”Cocseria este importantă pentru” militarii ruşi, declară el, precizând că instalaţia se află sub control ucrainean.
Însă atacurile continuă, iar ”doi civili, un bărbat şi o femeie, au fost ucişiri ieri (joi) seara într-un atac asupra unuiimobil rezidenţial”, declară el.
Autorităţile ucrainene anunţau marţi că se aşteptau la un al treilea asalt rus la Avdiivka la 10 octombrie.
Potrivit Kievului, Rusia a suferit pierderi foarte grele, dar nu renunţă.
Forţe ucrainene sunt baricadate în oraş de nouă ani, după fortificaţii solide.
Ele au pierdut teren în ultima lună, însă par să reziste.
În regiunea Herson, unde sunt de asemenea lupte în toi, un bărbat a fost ucis într-un tir de artilerie rus, anunţă guvernatorul Oleksandr Prohudin.
UPDATE 10 noiembrie, ora 17.05: Întâlnirea care ar putea opri războiul din Israel și Ucraina: întrevedere între Joe Biden și Xi Jinping
UPDATE 10 noiembrie, ora 17.00: Partidul "Renașterea" din Republica Moldova s-a pronunțat împotriva aderării republicii la sancțiunile antirusești
Partidul de opoziție "Renașterea" din Republica Moldova se pronunță împotriva aderării țării la sancțiunile occidentale antirusești, a declarat astăzi pe Telegram președintele interimar al platformei politice, Natalia Parasca, informează Rador Radio România.
"Încercăm din toate forțele să renaștem și să dezvoltăm producția internă, dar sancțiunile îi vor pune cruce imediat. Cetățenii vor fi privați de libera circulație, va apărea un deficit de mărfuri din cauza problemelor de logistică. Desigur, problema transnistreană se va agrava. Acesta este un preț prea mare pentru Republica Moldova. Eu, Partidul Renașterea și electoratul nostru sunt categoric împotriva încercărilor de a atrage țara în groapa sancțiunilor. Vom lupta pentru neutralitatea Republicii Moldovei", a scris Parasca. Ea a menționat că Republica Moldova nu este încă "suficient de bună" pentru Uniunea Europeană, dar de la ea se cere respectarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei. "Nu este aceasta o substituire de noțiuni și o perfidie politică fățișă? Ei încearcă să ne împingă spre ruperea relațiilor cu Moscova, fără să țină cont de consecințele reale pentru republică. Restricțiile pe care Chișinăul trebuie să le respecte vor deveni o povară atât de grea încât economia moldovenească nu o va putea suporta", a subliniat Parasca
UPDATE 10 noiembrie, ora 16.27: India și SUA au fost de acord cu necesitatea refacerii Ucrainei post-conflict
India și SUA au fost de acord cu necesitatea refacerii post-conflict a Ucrainei, se arată în declarația comună în finalul celui de-al cincilea dialog în format "2+2" la nivel de miniștri de externe și miniștri ai apărării din cele două țări, informează Rador Radio România.
După cum se arată în declarație, "miniștrii și-au exprimat profunda îngrijorare reciprocă cu privire la războiul din Ucraina și la consecințele umanitare tragice ale acestuia. S-a subliniat din nou impactul din ce în ce mai mare al acestui război asupra sistemului economic global și asupra securității alimentare. Consecințele afectează în principal Sudul global. Ambele țări s-au angajat să continue să ofere ajutor umanitar poporului Ucrainei și au fost de acord cu necesitatea reconstrucției post-conflict a Ucrainei".
UPDATE 10 noiembrie, ora 16.25: Cazul jurnalistului Maksim Butkevici: Kremlinul spune că Rusia nu este obligată să spună unde este deţinut ucraineanul încarcerat
Rusia nu este obligată să spună unde este deţinut un soldat voluntar ucrainean condamnat şi încarcerat pentru că ar fi încercat să ucidă doi civili, a declarat vineri Kremlinul, după ce Amnesty International şi asociaţia scriitorilor PEN International au cerut Moscovei să furnizeze informaţii despre Maksim Butkevici, ai cărui familie şi avocaţi spun că din august nu reuşesc să stabilească unde se află, relatează Reuters, informează News.ro.
Maksim Butkeici este un jurnalist şi activist pentru drepturile omului care a condus o organizaţie caritabilă pentru refugiaţi şi s-a oferit voluntar să se înroleze ca soldat după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina anul trecut.
"Serviciul Federal de Penitenciare nu are obligaţia de a dezvălui, ca răspuns la astfel de cereri, locul de detenţie al unei persoane condamnate la o pedeapsă (cu închisoare) de lungă durată", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre acest caz.
"El a fost condamnat pentru o anumită infracţiune, există o decizie judecătorească corespunzătoare, îşi execută pedeapsa. Asta este tot ce este de spus", a punctat Peskov.
Butkevici a fost arestat anul trecut, când unitatea sa a fost capturată pe linia frontului, şi a fost supus la ceea ce Amnesty a numit un proces simulat, fără a avea acces la avocat. El a fost condamnat în martie la 13 ani de închisoare. La acea vreme, anchetatorii ruşi au publicat o înregistrare video în care acesta mărturisea unui anchetator mascat că a tras în mod deliberat cu un lansator de grenade propulsate de rachete asupra unei clădiri rezidenţiale, cu intenţia de a ucide civili.
Amnesty a declarat că mărturisirea a fost făcută sub constrângere, observând, de exemplu, că Butkevici se referă la regiunea Luhansk din Ucraina, controlată de Rusia, ca fiind Republica Populară Lugansk, termen folosit de Moscova. "Aceasta nu este denumirea localităţii pe care Maksim Butkevici ar fi folosit-o în mod liber", a precizat organizaţia.
Alţi doi bărbaţi ucraineni, Viktor Pohozei şi Vladislav Şel, au fost arătaţi făcând mărturisiri similare în înregistrarea video şi au fost condamnaţi la 8 ani şi jumătate şi, respectiv, 18 ani şi jumptate de închisoare în ceea ce Amnesty a descris, de asemenea, ca fiind simulacre de procese.
Rusia afirmă că sistemul său judiciar este lipsit de interferenţe politice. Anul trecut a revocat înregistrarea Amnesty International pe teritoriul său acuzând organizaţia pentru apărarea drepturilor omului de încălcări ale legii. Amnesty a declarat atunci că această măsură a obligat-o să îşi închidă biroul din Moscova şi că, în opinia sa, a fost pedepsită tocmai pentru apărarea drepturilor omului.
UPDATE 10 noiembrie, ora 15.30: Premierul ungar nu este de acord cu declanşarea discuţiilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană
Premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat că nu este de acord ca Uniunea Europeană să înceapă discuţiile privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar, în condiţiile în care este considerat cel mai pro-rus lider european, informează Rador Radio România.
"În ceea ce priveşte discuţiile cu Ucraina privind aderarea, eu cred că acestea nu ar trebui începute. Ucraina nu este pregătită în niciun fel să se angajeze discuţii privind apartenenţa la Uniunea Europeană. Aş spune că este tot atât de departe de apartenenţa la UE pe cât este Ungaria de Ierusalim". La începutul lunii acesteia, Comisia Europeană a recomandat liderilor UE să aprobe începerea discuţiilor de aderare a Ucrainei la summitul de luna viitoare, iar o astfel de decizie implică un vot unanim.
UPDATE 10 noiembrie, ora 13.30: Să fim pregătiţi pentru un război de durată, spune secretarul general al NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că mizează pe avansul forţelor armate ucrainene în lupta lor împotriva trupelor ruse, dar a avertizat, într-un interviu acordat dpa, că progresul va fi dificil.
"Trebuie să fim pregătiţi pentru (un război) de durată. Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile", a declarat Stoltenberg pentru dpa în timpul unei vizite la Berlin.
"Ceea ce ştim este că ceea ce se întâmplă în jurul unei mese de negocieri este indisolubil legat de situaţia de pe câmpul de luptă", a adăugat el.
La primele ore ale zilei de 24 februarie 2022, forţele ruse au invadat teritoriul ucrainean pe mai multe fronturi. De atunci, Moscova a anexat patru teritorii din estul şi sudul Ucrainei, încălcând dreptul internaţional, aminteşte dpa. Luptele sunt încă concentrate în est şi sud. Forţele ucrainene au lansat o contraofensivă la începutul acestui an, dar progresul este limitat. Kievul s-a angajat să recupereze tot teritoriul ocupat de Rusia, inclusiv peninsula Crimeea, pe care Kremlinul a anexat-o în 2014.
Jens Stoltenberg a apreciat în interviu că doar sprijinul militar ar putea asigura că Ucraina rămâne un stat suveran şi democratic şi îl poate convinge pe preşedintele rus Vladimir Putin că nu poate câştiga pe câmpul de luptă.
Comandantul şef al forţelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat săptămâna trecută că războiul din Ucraina a ajuns într-un impas.
"Tranziţia războiului la o fază poziţională duce la prelungirea acestuia şi prezintă riscuri semnificative atât pentru forţele armate ale Ucrainei, cât şi pentru stat în ansamblu", a avertizat Zalujnîi într-un articol publicat în revista britanică The Economist.
Secretarul general al NATO a subliniat în interviul de vineri că a fost întotdeauna clar că nu va fi uşor.
"Ştiam că Rusia a pregătit linii defensive de luni de zile - cu mine, cu tranşee de tancuri, cu multe poziţii defensive", a explicat Stoltenberg.
Cu toate acestea, ucrainenii "au fost capabili să obţină câştiguri şi să elibereze mai mult teritoriu", a adăugat el.
Jens Stoltenberg s-a întâlnit joi cu cancelarul german Olaf Scholz şi urma să se întâlnească vineri cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Secretarul general al NATO a salutat sprijinul militar al Germaniei pentru Ucraina, evitând totuşi să ia o poziţie clară la întrebarea dacă guvernul german ar trebui să furnizeze Ucrainei rachete de croazieră Taurus, cerute de Kiev, dar pentru care Scholz nu şi-a dat acordul.
"Este, la urma urmei, o decizie naţională exact ce fel de sisteme oferă fiecare aliat", a spus el, menţionând că salută faptul că Regatul Unit şi Franţa au furnizat deja rachete de croazieră.
Germania a livrat Ucrainei alte arme esenţiale, inclusiv tancuri şi sisteme eficiente de apărare aeriană, a amintit Stoltenberg.
UPDATE 10 noiembrie, ora 13.15: Kremlinul a arătat de ce Zelenski promite cu disperare succese ale forțelor militare ucrainene (presa rusă)
Vladimir Zelenski și regimul de la Kiev promit cu disperare succese. Promisiunile lor anterioare nu s-au realizat, donatorii sunt îngrijorați, de aceea Kievul "sporește gradul de elocință" - a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Rusiei, comentând cuvintele lui Zelenski, care a declarat că compromisul este inacceptabil pentru Ucraina și şi-a afirmat speranța pentru "schimbări pozitive pentru Ucraina până la sfârșitul anului". (Ria Novosti)
UPDATE 10 noiembrie, ora 13.00: Mariupol - Maşina unui "poliţist" a fost aruncată în aer
Maşina unui aşa-zis polițist a fost aruncată în aer la Mariupol, oraş ucrainean ocupat de ruşi. Informaţia în acest sens a fost făcută publică vineri de către Petro Andriuşcenko, un consilier al primarului legitim al oraşului. Acesta a promis că va oferi mai multe detalii în cursul zilei.
Ziarul "Korespondent" aminteşte că vineri dimineaţă grupul de rezistenţă din Mariupol a anunțat "un cadou" de Ziua Poliției Ruse, sărbătorită de ruşi pe 10 noiembrie.
UPDATE 10 noiembrie, ora 12.45: Zelenski nu ia în calcul demiterea comandantului-şef al armatei ucrainene (Andri Ermak)
Şeful cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andri Ermak, a declarat vineri că președintele Volodimir Zelenski nu intenţionează să îl demită pe comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujni.
Într-un interviu acordat unei jurnaliste din Ucraina, Ermak a subliniat că informațiile despre presupusele divergenţe dintre Zelenski şi Zalujni sunt neadevărate. Atunci când jurnalista l-a întrebat dacă președintele îl va înlocui pe Zalujni, Andri Ermak a răspuns: "Nu am auzit despre aşa ceva, nu am o astfel de informație". Potrivit șefului Biroului Preşedintelui de la Kiev, comandamentele politic și militar au o poziție comună - înfrângerea inamicului. "Avem o singură poziție - să câștigăm în acest război. Dar astăzi există un dialog constant, o activitate constantă 24/7. Trebuie să fim și mai deștepți, trebuie să fim și mai creativi" - a adăugat Ermak.
RBC notează că, după ce comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, Valeri Zalujni, a scris un articol pentru "The Economist", în care a afirmat că îşi vede armata prinsă într-un război poziţional static, presa occidentală a raportat o presupusă divizare între autoritățile ucrainene și armată.
Potrivit presei, conducerii de la Kiev nu i-a plăcut faptul că Zalujni a raportat un blocaj în război. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene resping informațiile că ar exista divergenţe între militari şi politicieni. În plus, zilele trecute, deputatul Volodimir Ariev, membru al Partidului Solidaritatea Europeană, a scris pe rețelele de socializare că ministrul apărării, Rustem Umerov, ar fi propus demiterea comandantului-șef al armatei, Valeri Zalujni. Umerov a negat însă această informaţie şi a declarat că reprezintă o încercare de a diviza societatea ucraineană.
UPDATE 10 noiembrie, ora 12.30: Creșterea PIB-ului Rusiei în 2023 este estimată la nivelul de 3% (Reșetnikov)
Creșterea PIB-ului Rusiei în 2023 se așteaptă a fi la nivelul de 3%, a declarat ministrul rus al dezvoltării economice, Maksim Reșetnikov, la ședința comună cu Ministerul Economiei al Republicii Belarus.
Reșetnikov a remarcat că indicatorul va depăși estimările din luna august ale Ministerului Dezvoltării Economice.
După cum relatează RIA Novosti, președintele Rusiei, Vladimir Putin, spusese anterior că economia Rusiei poate crește cu 3%. Prognoza oficială a Ministerului Dezvoltării Economice presupune o creștere a PIB-ului la sfârșitul anului 2023 la nivelul de 2,8%.
UPDATE 10 noiembrie, ora 12.15: Bombardamente ruseşti la Herson
Şeful Administraţiei Militare Locale Herson, Roman Mrociko, a raportat că armata rusă a atacat oraşul, vineri dimineaţă, 15 obuze lovind o zonă din apropierea unei clădiri administrative. În timpul nopţii, de asemenea, ruşii au bombardat Komaşani, o suburbie a Hersonului. O şcoală a fost lovită în timpul atacului.
UPDATE 10 noiembrie, ora 12.00: Şeful administraţiei Zelenski susţine că războiul poate fi comparat cu o cursă de 100 de metri, din care armata ucraineană a parcurs deja 70
Şeful cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andri Ermak, susţine că încă nu se știe când se va încheia războiul din Ucraina. Cu toate acestea, a subliniat Ermak, "dacă îl comparăm cu o cursă de 100 de metri, Forțele noastre Armate au parcurs deja 70 de metri".
Ermak a remarcat că, deocamdată, nimeni nu știe când se va termina războiul, însă a menţionat că acesta se va termina "foarte brusc".
"Și tocmai de asta se fac toate acestea. Există mulți factori care influențează acest lucru. Totuși, dacă îl comparăm (războiul, n.r.) cu o cursă de 100 de metri, atunci, cred că noi am alergat deja 70 de metri. Dar acești ultimi 30 de metri sunt cei mai grei" - a afirmat șeful Biroului Președintelui Ucrainei.
UPDATE 10 noiembrie, ora 11.45: Piloţii ucraineni învață deja să manevreze avioane F-16 (Iuri Ihnat)
Purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că piloții ucraineni au început etapa de pregătire practică pentru manevrarea avioanelor de luptă F-16z. Colonelul a menționat că antrenarea piloților Forțelor Armate ucrainene pe aceste aeronave occidentale "progresează conform planului", deși detalii pe această temă nu au fost încă furnizate.
"Procesul a început, iar acesta este cel mai important lucru. Partenerii nu doresc să intre în detalii despre procesul de instruire. Dar adevărul este că piloții învață deja să piloteze F-16 direct în aer" - a subliniat Ihnat.
Reprezentantul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a precizat că nu toți piloții ucraineni care sunt pregătiți să opereze avioane de luptă au ridicat deja în aer avioane F-16 pentru antrenament. "Nu toți, desigur. Unii dintre piloți se antrenează deja pe cer cu instructor pe aceste avioane de luptă. Prin urmare, totul decurge conform planului" - a remarcat Iuri Ihnat.
RBC notează că presa occidentală, citând mai mulţi oficiali, a relatat recent că piloții ucraineni se antrenează deja în aer pe avioane F-16, dar reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au transmis că nu vor anunța acest lucru până când nu vor apărea fotografii cu militari ucraineni în cabina de pilotaj a acestor avioane.
Amintim că președintele Volodimir Zelenski a anunțat, pe 7 noiembrie, că avioane F-16 olandeze au sosit în România pentru antrenamente destinate piloţilor ucraineni. Pe 8 noiembrie, Forțele Armate ale Ucrainei au transmis că România îşi pregătește infrastructura pentru antrenarea piloților ucraineni pe avioane F-16.
UPDATE 10 noiembrie, ora 11.05: Alertă de raid aerian în Ucraina
Sirenele de raid aerian au sunat pe întreg teritoriul Ucrainei, vineri dimineaţă, după ora 10:30 - transmite Ukrainska Pravda. Alerta a fost activată după decolarea unui avion rusesc MiG-31K, care poate fi înarmat cu rachete de tip Kinjal - potrivit Forţelor Aeriene ale Ucrainei. La ora 10:30, sirenele au început să sune în estul și în centrul Ucrainei. În doar câteva minute, întreaga ţară a fost vizată de o alertă de raid aerian.
UPDATE 10 noiembrie, ora 11.00: Reprezentantă a armatei ucrainene, despre exploziile nocturne din Crimeea: "Mai avem mult de lucru acolo"
Purtătoarea de cuvânt a trupelor din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat că exploziile în Crimeea ocupată vor continua, deoarece hubul militar și rezervele rușilor din peninsulă sunt destul de mari și există încă mult de lucru acolo pentru Forțele Armate ucrainene.
"Este foarte plăcut să constatăm că este apreciată geografia atât de extinsă a acestor explozii. Încrederea în Forțele Armate ale Ucrainei este din ce în ce mai puternică. Vor mai fi explozii în Crimeea, am subliniat acest lucru ieri (joi, n.r.), iar reprezentantul Direcției Principale de Informații, de asemenea, a transmis că avem încă mult de lucru acolo, pentru că hubul este mare, rezervele sunt mari" - a remarcat Humeniuk. Aceasta a menționat că Forțele de Apărare ucrainene "vor lucra neobosit".
Amintim că mai multe explozii au fost raportate în Crimeea, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie. Exploziile au avut loc în Feodosia şi în Ciornomorske. Potrivit rapoartelor transmise de canale locale de Telegram, un depozit de petrol din Feodosia a fost, probabil, avariat în atacuri cu drone.
În Ciornomorske, au fost înregistrate mai multe bombardamente în zona unui punct local de frontieră. Totodată, Ministerul rus al Apărării a transmis că ar fi interceptat două drone în Crimeea. Ulterior, vineri dimineaţă, presa ucraineană a scris că, în noaptea de joi spre vineri, serviciul de spionaj al armatei Ucrainei a distrus două bărci de asalt rusești în localitatea Ciornomorske.
UPDATE 10 noiembrie, ora 10.45: Emiratele Arabe Unite au hotărât să limiteze reexportul în Rusia al unor mărfuri din UE (Bloomberg)
Emiratele Arabe Unite au convenit să limiteze volumul reexportului din Uniunea Europeană în Rusia al unor mărfuri care pot fi utilizate în acțiunile de luptă din Ucraina, transmite Bloomberg, citând surse informate.
Potrivit datelor agenției, este vorba de presupuse livrări de cipuri de computer și alte componente electronice care pot fi folosite în Federația Rusă pentru producerea de armamente. Se remarcă faptul că măsuri similare are în vedere și Turcia. După cum a afirmat reprezentantul oficial al Emiratelor Arabe Unite, țara sa limitează exportul și reexportul mărfurilor cu dublă destinație în zonele de conflict militar. Oficialul a precizat că în Emiratele Arabe Unite există un sistem de control al exporturilor care urmărește acest gen de mărfuri.
În luna septembrie, Bloomberg a comuicat că Emiratele Arabe Unite permit introducerea unor măsuri speciale de control al exportului pentru mărfurile cu dublă destinație intrate sub incidența sancțiunilor SUA și UE.
UPDATE 10 noiembrie, ora 10.30: Comentariu al unui avocat ucrainean, după ce Aurescu a fost ales judecător la Curtea Internaţională de Justiţie
Fostul ministru român de externe Bogdan Aurescu a fost ales pentru un post de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, reuşind să îl învingă pe contracandidatul său din Rusia, Kirill Gevorghian.
Avocatul ucrainean Mikola Hnatovski, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a remarcat pentru Ukrainska Pravda că este prima dată când reprezentantul Rusiei nu este ales să facă parte din componenţa Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU. Hnatovski subliniază că este o premieră faptul că "la Curtea Internațională de Justiție de la Haga nu va fi niciun judecător sovietic/rus".
"Este a doua oară când un membru permanent al Consiliului de Securitate nu este reprezentat la Curtea Internațională de Justiție (după cazul Marii Britanii, în 2017)" - a adăugat Hnatovski.
UPDATE 10 noiembrie, ora 10.15: Regiunea Herson - Mai mulţi ofiţeri ruşi de rang înalt ar fi fost ucişi într-un atac la Skadovsk
Atacul raportat, joi, la Skadovsk (regiunea Herson) a avut loc asupra unui departament de investigații militare al Comitetului de Anchetă al Federației Ruse - potrivit canalului de Telegram "Astra". Ofițeri ruşi de rang înalt au fost uciși în timpul bombardamentului.
Presa rusă au relatat că, pe 9 noiembrie, la Skadovsk, a avut loc un bombardament asupra unei clădiri cu două etaje, situată pe strada Portova 59. În clădirea respectivă, erau staționați anchetatorii militari ruși. În urma atacului, clădirea în care se aflau ofițeri de rang înalt ai Comitetului de Anchetă al Rusiei a fost complet distrusă. În timpul bombardamentelor, potrivit jurnaliştilor, 10 ocupanţi au fost ucişi şi alţi 11 au fost răniţi.
RBC aminteşte că, joi dimineață, mai multe explozii s-au auzit în Skadovsk, oraş din regiunea Herson aflat sub ocupaţia trupelor ruse. Iniţial, au apărut informaţii potrivit cărora a fost lovită o bază militară a invadatorilor. Ulterior, au fost publicate rapoarte potrivit cărora atacul s-a soldat cu cinși morţi şi cel puțin 15 răniţi în rândul ocupanţilor. Spre ora prânzului, noi informaţii indicau că atacul nu a avut loc la baza militară din Skadovsk, ci asupra unei foste ferme, unde erau staţionaţi invadatori ruşi.
UPDATE 10 noiembrie, ora 10.00: Atac nocturn asupra Ucrainei - Rusia a lansat două rachete şi mai multe drone
Autorităţile ucrainene raportează că, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie, trupele ruse au atacat, din nou, teritoriul Ucrainei, lansând drone kamikaze Shahed și două rachete ghidate. Aproape toate țintele au fost doborâte de forțele de apărare antiaeriană ucrainene.
Potrivit unui comunicat remis de Forțele Aeriene ale Ucrainei, șase drone de atac Shahed-136/131 au fost lansate de ruşi din regiunea Primorsko-Ahtarsk (Ţinutul Krasnodar, Rusia), în timp ce o rachetă Kh-31 și una de tip Kh-59 au fost trase din zona ocupată a regiunii sud-ucrainene Herson.
Forțele și mijloacele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au distrus cinci drone de atac și o rachetă ghidată Kh-59 în regiunile Dnipropetrovsk, Harkiv, Mikolaiv, Poltava și Kiev.
Administraţia Militară Regională Kiev a transmis că, în noaptea de joi spre vineri, ocupanții ruși au atacat regiunea cu drone. Alerta de raid aerian a durat aproximativ o oră și jumătate. Forțele de apărare antiaeriană au distrus toate țintele inamice, astfel că nu au fost înregistrate lovituri asupra infrastructurii critice sau rezidențiale şi nu au fost raportate victime.
În regiunea Cerkasi, fragmente de drone Shahed au căzut asupra unui sector privat din raionul Zolotonoşa, avariind mai multe clădiri.(
UPDATE 10 noiembrie, ora 9.00: Crimeea - Serviciul de spionaj al armatei ucrainene a distrus două ambarcaţiuni de asalt ale invadatorilor ruşi
Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev a efectuat o operațiune specială în Crimeea, peninsulă ocupată de ruşi - transmite, vineri, postul public Suspilne. În timpul acestei operaţiuni, reprezentanţii GUR au distrus două ambarcaţiuni rusești.
Potrivit unor informaţii obţinute de Suspilne, două ambarcaţiuni de asalt rusești de mare viteză au fost distruse în localitatea Ciornomorske, din vestul Crimeii.
Între timp, Ministerul rus al Apărării a raportat că, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie, "trupele ruse au distrus două drone în spaţiul aerian al Crimeii".
Anterior, mai multe explozii au fost raportate în Crimeea, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie. În localitatea Ciornomorske, potrivit canalelor locale de Telegram, au fost înregistrate câteva bombardamente. Martori oculari au transmis că ar fi fost lovită o cazarmă. Explozii s-au auzit şi în Feodosia, unde drone ar fi atacat un depozit de petrol.
UPDATE 10 noiembrie, ora 8.55: 800 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina, în luptele din ultimele 24 de ore (armata ucraineană)
Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei informează, în raportul de vineri dimineaţă, că armata rusă a pierdut încă 800 de militari. Astfel, de la începutul invaziei la scară largă, armata ucraineană a lichidat 309.520 de invadatori ruşi.
De asemenea, de la începutul războiului, trupele ucrainene au doborât 322 de avioane și 324 de elicoptere rusești.
Au mai fost distruse 5.317 (+1) tancuri ale armatei ruse, 10.017 (+3) vehicule blindate, 7.489 (+14) de sisteme de artilerie, 578 (+1) de sisteme de apărare antiaeriană, 877 (+2) de lansatoare multiple de rachete, 9.876 (+23) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 20 de nave/ambarcaţiuni, 1 submarin, 5.595 (+2) de drone, 1.558 (+1) de rachete de croazieră și tehnică specială (1.060).
UPDATE 10, noiembrie, ora 8.15: Crimeea - Explozii nocturne în Feodosia şi Ciornomorske
Mai multe explozii s-au auzit, în noaptea de joi spre vineri, în oraşele crimeene Feodosia şi Ciornomorske. Potrivit canalelor locale de Telegram, în Feodosia, ar fi fost lovit un depozit de petrol. Atacul ar fi fost efectuat cu drone.
În Ciornomorske, mai multe bombardamente au fost înregistrate la un punct local de frontieră. "O luptă împotriva dronelor a avut loc toată noaptea în Crimeea" - a transmis un canal local de Telegram. Ministerul rus al Apărării, de asemenea, a raportat că ar fi interceptat două drone în spaţiul aerian al Crimeii ocupate.
UPDATE 10 noiembrie, ora 8.00: Ucraina, vizată de un nou atac nocturn cu drone
Armata invadatoare rusă a atacat, din nou, teritoriul Ucrainei, în noaptea de joi spre vineri, utilizând drone de tip Shahed-136/131. Potrivit Forţelor Aeriene ale Ucrainei, ruşii au lansat cinci drone, dintre care patru au fost doborâte de forţele ucrainene de apărare antiaeriană. Armata a precizat că una dintre drone a fost doborâtă în regiunea sudică Mikolaiv.
UPDATE 10 noiembrie, ora 7.55: O rachetă rusească a fost doborâtă de armata ucraineană, în regiunea Dnipropetrovsk
Şeful Administraţiei Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a raportat că, în timpul nopţii de joi spre vineri, forţele ucrainene din regiune au doborât o rachetă rusească de tip Kh-59. De asemenea, armata ucraineană a doborât o dronă inamică în regiunea Harkiv.
UPDATE 10 noiembrie, ora 2.40: Zelenski i-a pus gând rău lui Putin - Marele plan pentru ofensiva de primăvară
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări joi că are un plan de luptă prin care armata ucraineană să elibereze anul viitor mai multe oraşe ocupate de Rusia în estul şi sudul Ucrainei, în timp ce ministrul său de externe Dmitro Kuleba a respins din nou orice armistiţiu sau negocieri cu Moscova, consemnează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
"Am un plan. Avem oraşe foarte precise, direcţii în care să avansăm. Nu pot dezvălui detalii, dar avem mici înaintări în sud şi de asemenea în est", a spus Zelenski într-o videoconferinţă cu SUA, în care a încercat să risipească îndoielile atât din ţara sa, cât şi din Occident, după ce contraofensiva lansată de armata ucraineană în iunie nu a dat rezultatele aşteptate.
Comentează