Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită surpriză la Kiev. În legătură cu incidentele de lângă granița României cu Ucraina, el a declarat că nu există probe care să susțină ideea unor atacuri deliberate asupra teritoriului românesc. Jens Stoltenberg a condamnat acțiunile militare rusești în apropierea graniței cu România, stat membru NATO, caracterizându-le ca fiind "iresponsabile" și "destabilizatoare".
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina în timpul zilei de vineri, 29 septembrie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 29 septembrie, ora 22.33: Zelenski: Vedem, în special în ce face Rusia, ce se întâmplă când busola morală e distrusă. Răul prevalează. Acest lucru nu se va întâmpla niciodată în Ucraina / Mâine, veşti importante pentru ţară
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, vineri, că într-o ţară ca Rusia, în care “busola morală a oamenilor şi a societăţii este distrusă”, răul prevalează, ceea ce nu se va întâmpla niciodată în Ucraina, relatează News.ro.
El a precizat că urmează “veşti importante pentru Ucraina”.
“O zi plină de emoţii. Am început-o cu evenimentele de la Babi Yar. S-au împlinit 82 de ani de la împuşcarea în masă a evreilor de către nazişti în Babi Yar. În doar câteva zile, în septembrie 1941, peste 30.000 de oameni au fost ucişi. În total, în timpul ocupaţiei naziste, aproximativ 100.000 de persoane au fost ucise în Babyn Yar. Evrei, dar şi romi şi ucraineni. Reprezentanţi ai altor naţiuni. Este foarte important să păstrăm memoria acestor victime şi a faptului că răul pe care Holocaustul l-a produs a fost înfrânt şi pedepsit. Ucraina păstrează această amintire. "Niciodată din nou!" Pentru noi, pentru Ucraina, pentru întreaga lume civilizată, acestea nu sunt cuvinte goale. Şi aşa va fi întotdeauna”, a spus Zelenski în startul diiscursului său zilnic.
Liderul de la Kiev a vorbit şi despre importanţa educaţiei, în contextul în care vine Ziua Profesorului. “Este foarte simbolic faptul că astăzi m-am întâlnit cu profesorii noştri ucraineni - cei de care, de fapt, depinde păstrarea memoriei istorice şi o mare parte din umanitate. Duminica aceasta, Ucraina va sărbători Ziua Profesorului - ziua educatorilor. Astăzi, am mulţumit tuturor profesorilor, educatorilor, instructorilor şi mentorilor ucraineni. Tuturor celor care îşi asumă una dintre cele mai onorabile misiuni în viaţă - educarea copiilor în ceea ce este necesar pentru a naviga în destinul lor şi pentru a rezista în călătoria lor în viaţă. Însă educaţia este întotdeauna mai mult decât dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi şi stăpânirea unei profesii. Este vorba despre caracter şi despre puterea acestuia. Este despre claritatea de a distinge între bine şi rău, care apare atunci când studiezi cultura umană. Educaţia pregăteşte şi calibrează busola morală a unei persoane astfel încât să funcţioneze, iar prin aceasta, munca şi viaţa unei persoane îmbogăţesc umanitatea. Acest lucru este foarte important”, a menţionat el.
“Şi vedem, în special în ceea ce face Rusia, ce se întâmplă atunci când sistemul educaţional s-a prăbuşit. Atunci când busola morală a oamenilor şi a societăţii este distrusă. Răul prevalează într-o astfel de ţară. Acest lucru nu se va întâmpla niciodată în Ucraina. Nu doar datorită puterii armelor noastre, ci şi datorită puterii spiritului nostru, forţei caracterelor ucrainene, umanităţii noastre, care va prevala fără îndoială”, a adăugat Zelenski.
Preşedintele Ucrainei a precizat că această săptămână a întărit în mod semnificativ ţara şi poporul ucrainean. “Mâine vor fi veşti importante pentru Ucraina - pentru războinicii noştri, pentru întregul nostru stat. Lucrăm pentru a ne asigura că săptămânile următoare vor adăuga forţă Ucrainei - forţă internă - şi cooperarea necesară cu lumea. Pentru ca lumea să ne audă, să ne înţeleagă şi să ne sprijine. Le mulţumesc tuturor celor care ne ajută! Glorie tuturor celor care luptă şi muncesc pentru binele Ucrainei şi al poporului său!”, a mai spus el.
UPDATE 29 septembrie, ora 22.00: Românul care a reușit să-l impresioneze pe Volodimir Zelenski: a fost decorat de președintele Ucrainei pentru ajutorul oferit Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a hotărât să-l decoreze pe românul Radu Hossu, totul pentru modul în care a decis să se implice în ajutorarea poporului ucrainean de la începutul războiului.
UPDATE 29 septembrie, ora 21.21: Ucrainenii lovesc din nou în spatele liniilor rusești: Datorită loviturii SBU, apărarea antiaeriană a Rusiei a orbit puțin
Surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au declarat pentru agenţia RBC că o dronă a serviciului de informaţii de la Kiev a distrus, joi, în regiunea rusă Kursk, un sistem de apărare antiaeriană - o stație radar "Kasta", care detectează ținte aeriene la altitudini extrem de joase, relatează RBC, potrivit Rador Radio România.
UPDATE 29 septembrie, ora 21.10: Viktor Orban dă semnalul blocării drumului Ucrainei spre UE: 'Întrebări dificile şi care vor dura mult'
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că este necesar să fie clarificate "probleme foarte dificile" înainte ca Uniunea Europeană să poată măcar începe negocierile asupra aderării Ucrainei la blocul comunitar, informează Reuters.
UPDATE 29 septembrie, ora 20.50: Putin îi felicită pe deținuții ruși care au murit pe front în Ucraina: 'Şi-au dat viaţa pentru patria lor şi s-au răscumpărat la maximum'
Preşedintele rus Vladimir Putin apreciază vineri că miile de condamnaţi recrutaţi în închisori ruseşti care au murit pe front în Ucraina şi-au ”răscumpărat” datoria faţă de societate.
UPDATE 29 septembrie, ora 20.40: Polonia şi Slovacia vor continua să susţină Ucraina, după alegerile din aceste ţări, consideră secretarul general al NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat vineri încrederea că atât Polonia cât şi Slovacia vor continua să susţină Ucraina în războiul său împotriva Rusiei, după alegerile din aceste ţări, în pofida retoricii dure la adresa Kievului, informează Rador Radio România.
Polonia, care la data de 15 octombrie va alege un nou parlament, a anunţat săptămâna trecută că nu mai acceptă noi livrări de arme către Ucraina şi se va concentra în schimb asupra refacerii propriilor stocuri. Polonia - stat membru NATO - a fost considerată până de curând ca fiind unul dintre cei mai fermi aliaţi ai Ucrainei în războiul contra Rusiei, însă relaţiile s-au încordat după decizia Varşoviei de a prelungi interdicţia în privinţa importurilor de cereale ucrainene. "Mă aştept şi sunt încrezător că Ucraina şi Polonia vor găsi o cale de a gestiona aceste probleme fără a afecta în mod negativ sprijinul militar faţă de Ucraina", a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat agenţiei de presă Reuters la Copenhaga. Slovacia - stat membru NATO - a fost, de asemenea, un aliat fidel al Ucrainei, trimiţând ţării vecine din est echipament militar precum avioane de luptă MiG-29 şi un sistem de apărare aeriană S-300. Însă liderul de opoziţie, fostul premier Robert Fico - aflat în fruntea sondajelor de opinie înaintea alegerilor de duminică - a promis că va pune capăt sprijinului militar acordat Kievului. "Orice va face noul guvern din Slovacia, vom continua să stăm la aceeaşi masă la întâlnirile NATO şi am încredere că vom găsi modalităţi de a continua să oferim sprijin - aşa cum am făcut-o după fiecare scrutin din această alianţă, de când a început războiul" a precizat secretarul general al NATO
UPDATE 29 septembrie, ora 20.15: Concert la Moscova pentru a marca un an de la anexarea a patru regiuni ucrainene de către Rusia, în absenţa lui Putin
Mii de persoane s-au adunat vineri în emblematica Piaţă Roşie din Moscova pentru a celebra un an de la anexarea a patru regiuni ucrainene de către Rusia, relatează AFP, informează Agerpres.
Concertul nu este difuzat de nicio televiziune rusă şi nici pe internet şi nu a fost anunţat niciun discurs al preşedintelui Vladimir Putin, conform publicaţiei independente Meduza.io.
"Nu, nu este în planurile preşedintelui" să participe la eveniment, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de EFE.
Nici televiziunea rusă de stat nu a oferit acoperire evenimentului, aşa cum obişnuia să facă în alte ocazii. Concertul este organizat de grupuri apropiate Kremlinului, notează EFE.
Numeroase drapele ruseşti au fost distribuite participanţilor.
În faţa lor, scena era înconjurată de ecrane cu sloganul concertului, 'O singură naţiune, o singură familie, o singură Rusie', amintind - în opinia unor media independente ruse - de sloganul partidului nazist 'Un popor, un imperiu, un conducător'. Şi chiar deasupra trona inscripţia "Donbasul este Novorusia", referindu-se la un proiect pentru crearea unui teritoriu rusesc în sudul şi estul Ucrainei, denunţat de Kiev ca "imperialist".
Pe scena din Piaţa Roşie erau programaţi să evolueze artişti care susţin în mod deschis campania militară din Ucraina, precum Oleg Gazmanov, Polina Gagarina, trupa Liube şi Shaman, artistul care a reprezentat cel mai bine muzica patriotică rusă timp de un an şi jumătate.
La sfârşitul lunii septembrie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat documentele care proclamau anexarea regiunilor ucrainene Doneţk şi Lugansk (în est), precum şi Zaporojie şi Herson (în sud).
La scurt timp după aceasta, el s-a exprimat în cadrul unui concert festiv în Piaţa Roşie, adresându-se locuitorilor acestor teritorii: "Bun venit acasă!".
Vladimir Putin a afirmat atunci că aceste teritorii "au revenit în patria lor istorică".
Aceste anexări au declanşat condamnări ferme din partea Kievului şi a susţinătorilor săi occidentali, care le-au calificat drept "ilegale".
Ziua de 30 septembrie a fost decretată în ajun de Vladimir Putin ca "Ziua reunificării".
Deşi în acest an Putin nu este aşteptat în Piaţa Roşie, prezentatorul evenimentului a susţinut un discurs pe acelaşi ton.
"Exact acum un an, justiţia istorică a triumfat", a afirmat el înaintea concertului. "Teritoriile ruseşti s-au alăturat Rusiei", a adăugat el.
"Rusia nu-i abandonează pe ai săi. Suntem o singură şi aceeaşi ţară", a adăugat prezentatorul, în timp ce mulţimea scanda "Rusia!".
Cât priveşte publicul, care aştepta începerea reprezentaţiei, unii stăteau la coadă pentru a cumpăra îngheţată, profitând de sfârşitul verii moscovite, în timp ce alţii îşi făceau selfie-uri intonând cântece.
Potrivit presei independente, participanţii la concert vor fi plătiţi cu 600 de ruble (mai puţin de 6 euro), notează EFE.
La începutul lunii, Rusia a organizat alegeri în aceste teritorii pe fondul represaliilor împotriva opoziţiei, în timp ce vocile critice la adresa conflictului ucrainean sunt reprimate fără milă, provocând critici din partea ţărilor occidentale.
De peste un an şi jumătate, mii de ruşi au fost condamnaţi, uneori la pedepse grele, pentru că au protestat împotriva ofensivei în Ucraina.
Dar Rusia nu controlează aceste regiuni decât parţial şi se confruntă cu o contraofensivă a Ucrainei, care încearcă să le recucerească.
UPDATE 29 septembrie, ora 19.10: Karasin, despre cum va răspunde Rusia la sancțiunile Marii Britanii împotriva CEC
Cel mai bun răspuns la sancțiunile Marii Britanii împotriva Comisiei Electorale Centrale din Rusia pentru referendumurile în noi regiuni va fi organizarea vieții în aceste subiecte și protejarea oamenilor, a declarat pentru RIA - Novosti președintele Comitetului pentru probleme internaționale al Consiliului Federației, Grigori Karasin, informează Rador Radio România.
"Trebuie pur și simplu să organizăm viața în regiuni noi, să protejăm oamenii, viitorul lor și ziua de astăzi. Acesta și este răspunsul. A face o polemică goală în legătură cu acest lucru este numai în interesul dușmanilor noștri", a spus Karasin. El a remarcat faptul că în aceste sancțiuni "nu este nimic surprinzător". "Aceasta este așa-numita «gândire sistematică» a politicienilor britanici și a establishmentului britanic. Ei vor încerca să ne pedepsească într-un mod demonstrativ pentru faptul că noi luptăm pentru libertatea oamenilor care trăiesc pe teritoriile celor patru noi subiecți ai Federației Ruse. Acest lucru va continua fără sfârșit", a subliniat Karasin.
UPDATE 29 septembrie, ora 18.50: Ambasada Rusiei la Londra a comentat noile sancțiuni ale Marii Britanii
Sancțiunile anunțate, vineri, de Guvernul britanic împotriva a o serie de oficiali ai Federației Ruse și ai CEC reprezintă o nouă încercare a Londrei de a se amesteca în treburile interne ale Rusiei și de a pune la îndoială integritatea teritorială a acesteia, se spune în comentariul Ambasadei Federației Ruse la Londra, citat de RIA - Novosti, informează Rador Radio România.
"Considerăm introducerea pe 29 septembrie a unor restricții unilaterale ilegale împotriva a o serie de oficiali ruși și a Comisiei Electorale Centrale ca un alt gest nesemnificativ și inutil din punct de vedere juridic al autorităților britanice. Aceasta nu este prima încercare arogantă a Londrei de a se amesteca în treburile interne ale țării noastre și de a pune într-un mod de nepermis sub semnul întrebării integritatea teritorială a acesteia", se spune în comentariu.
După cum a declarat ambasada, guvernul Regatului Unit vorbește în mod duplicitar despre credibilitatea referendumurilor care au avut loc, care au pus baza democratică pentru reunificarea cu Rusia a republicilor populare Donețk și Luhansk, a regiunilor Zaporojie și Herson.
"Este interesant cum se corelează acest lucru în ochii britanicilor cu plebiscitul organizat de ei înșiși în Insulele Malvinas (Falkland) în 2013? Pentru că Londra, după cât se pare, consideră că rezultatele acestui referendum sunt suficiente pentru a determina statutul arhipelagului. Vedem acest lucru un clar "standard dublu", a spus ambasada. Misiunea diplomatică a arătat cinismul special în impunerea de sancțiuni împotriva șefului Ministerului Pentru Situații Excepționale al Rusiei, A. V. Kurenkov, deoarece autoritățile britanice știu foarte bine că luptătorii regimului de la Kiev lovesc în mod deliberat în salvatorii Ministerului Pentru Situații de Urgență, în brigăzile medicale și de pompieri care ies la apeluri în zona bombardamentelor Forțelor Armate ale Ucrainei.
UPDATE 29 septembrie, ora 18.20: Sportivii ruşi au primit permisiunea de a participa la Jocurile Paralimpice 2024 sub un steag neutru
Comitetul Paralimpic Internaţional (IPC) a anunţat vineri că sportivii ruşi vor putea participa la Jocurile Paralimpice 2024 atât în nume propriu, cât şi sub drapel neutru, informează News.ro.
După ce a respins suspendarea completă a Comitetului Paralimpic Rus (74 de voturi împotrivă, 65 pentru şi 13 abţineri), IPC a votat în favoarea suspendării parţiale (90 de voturi împotrivă, 56 pentru şi 6 abţineri). Sportivii ruşi pot participa astfel la Jocurile Paralimpice de la Paris 2024 „individual” sau „sub steag neutru”. IPC trebuie să decidă, în curând, asupra statutului de membru al comitetului paralimpic din Belarus.
Această poziţie adoptată vineri de IPC se apropie de recomandarea făcută la 28 martie 2023 de către Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) către federaţiile internaţionale, de a autoriza participarea sportivilor ruşi şi belaruşi, ca sportivi individuali sau sub steag neutru, la competiţii internaţionale. CIO, însă, nu a luat o poziţie cu privire la Jocurile Olimpice din 2024, amânându-şi decizia până „la momentul oportun”.
UPDATE 29 septembrie, ora 18.10: Zelenski comemorează 82 de ani de la masacrele de la Babi Iar la memorialul Holocaustului din Kiev
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus vineri un omagiu victimelor masacrelor naziste în masă în Kievul ocupat, în al Doilea Război Mondial, anunţă preşedinţia ucraineană, relatează CNN, informează News.ro.
Şeful statului ucraunean a participat la o ceremonie, la Memorialul Holocaustului Babi Iar, la Kiev, de comemorare a 82 de ani de la tragedie.
”Babi Iar se va afla mereu pe harta memoriei Holocaustului”, scrie într-o postare pe reţele de socializare Volodimir Zelenski.
”Indiferent câţi ani au trecut, omenirea îşi va aminti vieţile luate de nazism”, aduagă el.
Aproximativ 100.000 de oameni - evrei, romi şi ucraineni - au fost ucişi la Babi Iar de ocupaţia nazistă, scrie el.
”Să nu se mai repete niciodată. Pentru Ucraina, aceste cuvinte contează, Şi vor continua să conteze”, subliniază Zelenski.
Today, Ukraine and the world commemorate the 82nd anniversary of the Babyn Yar massacre, one of the most terrible Nazi crimes committed during the Holocaust.
I paid tribute to the victims and thanked the Ukrainian Jewish community leaders for coming to pray and commemorate them. pic.twitter.com/J3BVpXLqfm
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 29, 2023
UPDATE 29 septembrie, ora 18.00: Norvegia îşi închide frontiera pentru vehiculele înmatriculate în Rusia
Today, Ukraine and the world commemorate the 82nd anniversary of the Babyn Yar massacre, one of the most terrible Nazi crimes committed during the Holocaust.
I paid tribute to the victims and thanked the Ukrainian Jewish community leaders for coming to pray and commemorate them. pic.twitter.com/J3BVpXLqfm
Norvegia a anunţat vineri că, exceptând câteva situaţii, îşi va închide frontiera pentru vehiculele înmatriculate în Rusia, o măsură suplimentară împotriva Moscovei ca urmare a războiului din Ucraina, relatează AFP, informează Agerpres.
Norvegia şi Rusia împart o frontieră terestră de 198 de kilometri în Marele Nord, precum şi punctul de frontieră Storskog-Boris Gleb care, în cadrul Spaţiului Economic European (UE, Norvegia, Islanda, Liechtenstein), este ultimul punct de trecere lăsat deschis ruşilor care dispun de o viză turistică.
"Norvegia este alături de aliaţii săi pentru a răspunde războiului brutal de agresiune pe care Rusia îl duce în Ucraina", a declarat şefa diplomaţiei norvegiene, Anniken Huitfeldt, citată într-un comunicat.
"Este important ca sancţiunile să fie eficiente, astfel încât să putem opri cât mai mult veniturile de care are nevoie statul rus pentru a finanţa războiul", a mai spus ea.
Ţara scandinavă nu este membră a Uniunii Europene, însă a adoptat aproape toate sancţiunile luate de Bruxelles de la izbucnirea războiului pe 24 februarie 2022.
Închizând graniţa pentru vehiculele ruseşti începând cu noaptea de 2 spre 3 octombrie, Norvegia adoptă o măsură similară luată de ţările UE care se învecinează cu Rusia (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia) în conformitate cu recomandările Comisiei Europene.
De partea cealaltă, Moscova a reacţionat spunând că restricţiile sunt "absurde".
Interdicţia se aplică numai vehiculelor cu mai puţin de nouă locuri şi prevede unele excepţii, cum ar fi cazurile de urgenţă umanitară şi maşinile diplomatice sau maşinile aparţinând cetăţenilor europeni cu reşedinţa în Rusia.
UPDATE 29 septembrie, ora 17.55: Stoltenberg cere accelerarea producţiei de arme pentru Ucraina, la un forum de apărare la Kiev
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat vineri companiile de armament din ţările Alianţei să-şi accelereze producţia pentru a continua să satisfacă nevoile Ucrainei, într-un mesaj transmis prin teleconferinţă la primul Forum internaţional al industriei de apărare, desfăşurat la Kiev, relatează EFE, informează Agerpres.
"Numai cu curajul nu opreşti dronele. Numai cu eroismul nu interceptezi rachetele. Ucraina are nevoie de capacităţi. De înaltă calitate. În mari cantităţi. Şi rapid", a declarat Stoltenberg adresându-se participanţilor la acest forum la care s-au înscris peste 160 de companii din 26 de ţări şi cu care Kievul speră să impulsioneze producţia împreună cu partenerii săi.
Politicianul norvegian a admis că multe ţări NATO şi-au văzut reduse arsenalele după ce au trimis arme Ucrainei de la începutul invaziei militare ruse. "Acum trebuie să intensificăm producţia. Atât pentru a satisface nevoile Ucrainei, cât şi pentru a ne asigura capacitatea de descurajare şi apărarea", a spus el.
Stoltenberg a lăudat industria de apărare ucraineană pentru capacitatea sa de a inova, de a reloca producţia în zone mai puţin expuse atacurilor ruseşti şi de a se adapta la standardele NATO în plin război.
"De la drone la deminare, Ucraina a inovat cu viteza luminii. Cu toţii avem multe de învăţat de la Ucraina", a spus el.
Stoltenberg a evidenţiat experienţa ţărilor NATO în materie de achiziţii comune de armament şi cooperarea lor cu Uniunea Europeană în acest sens.
Secretarul general al Alianţei s-a angajat, de asemenea, să ajute Ucraina să îşi modernizeze industria de apărare şi să îşi facă procesul de achiziţii militare mai eficient şi mai transparent.
Şapte ţări UE au comandat muniţie în cadrul unui program istoric de achiziţii publice al Uniunii Europene pentru a face rost de obuze de artilerie de care Ucraina are nevoie urgentă şi pentru a reface stocurile occidentale epuizate, potrivit agenţiei responsabile din cadrul UE, notează Reuters.
Comenzile - plasate în cadrul unor contracte negociate de Agenţia Europeană de Apărare (EDA) - vizează proiectile de artilerie de 155 mm, una dintre muniţiile cele mai utilizate în războiul de uzură intensă între trupele ucrainene şi forţele ruse invadatoare.
Schema a fost creată ca parte a unui plan în valoare de cel puţin două miliarde de euro, lansat în martie cu scopul de a trimite un milion de proiectile de artilerie şi rachete în Ucraina în decurs de un an.
Unii oficiali şi diplomaţi şi-au exprimat scepticismul că obiectivul va fi atins, însă iniţiativa a marcat un pas semnificativ în creşterea rolului UE în domeniul apărării şi al afacerilor militare, proces impulsionat de războiul din Ucraina.
Până în prezent, achiziţiile în domeniul apărării au fost, în mare parte, apanajul celor 27 de guverne membre ale blocului comunitar.
"Şapte state membre au plasat deja comenzi pentru muniţie de 155 mm prin procedura accelerată a EDA", a precizat agenţia într-un e-mail ca răspuns la întrebările Reuters.
"Mai multe comenzi, de exemplu în scopul reaprovizionării naţionale, s-ar putea materializa în următoarele săptămâni şi luni", potrivit EDA, care a refuzat să numească ţările implicate, spunând că este de competenţa fiecărui guvern să îşi anunţe comenzile. Ca răspuns la o solicitare a Reuters, Ministerul Apărării din Lituania a confirmat că aceasta este una dintre ţări.
De asemenea, EDA a refuzat să precizeze valoarea şi cantitatea comenzilor, afirmând că o mare parte din informaţii sunt confidenţiale. Dar a spus că acordurile au fost atât pentru obuze complete, cât şi pentru componente, cum ar fi fitiluri, proiectile, încărcături şi grunduri.
EDA a precizat totuşi că schema a acoperit patru "platforme de tragere moderne proiectate şi produse în Europa şi cel mai frecvent utilizate de forţele armate ucrainene", menţionând aici CAESAR din Franţa, Krab din Polonia, PzH2000 din Germania şi Zuzana C/2000 din Slovacia.
Prin plasarea comenzilor până la sfârşitul acestei luni, ţările sunt eligibile pentru a solicita o rambursare din partea unui fond administrat de UE, Instrumentul european pentru pace (European Peace Facility) pentru muniţia achiziţionată pentru Ucraina
UPDATE 29 septembrie, ora 17.45: Avertismentul unui fost înalt oficial al Pentagonului
Site-ul NATO a publicat astăzi un articol analitic al unui fost înalt oficial al Pentagonului, Gregory Weaver, în care autorul își exprimă părerea că Rusia ar fi prima care ar folosi arme nucleare într-un ipotetic război cu NATO, astfel el justifică apelurile de a se consolida "descurajarea nucleară" la granițele estice ale Alianței, relatează Rador Radio România.
"Într-un viitor război ipotetic cu NATO, Rusia va simți probabil nevoia de a folosi arme nucleare în etapa de început a conflictului", a scris Weaver în articolul său. Potrivit afirmațiilor sale, "acest lucru înseamnă că descurajarea escaladării nucleare rusești va deveni chiar mai importantă decât descurajarea agresiunii rusești cu folosirea de armamente convenționale." Expertul este convins că cei care consideră că "amenințarea rusă la adresa alianței" poate fi stăpânită prin superioritatea NATO în ceea e privește armele convenționale și că întărirea descurajării nucleare nu mai este o prioritate, "se înșală periculos". "NATO nu trebuie să se gândească că, dacă Rusia nu folosește arme nucleare în Ucraina, nu le va folosi împotriva NATO în alte circumstanțe", a spus Weaver. El subliniază că reflecțiile sale din articol pornește de la faptul că conflictul din Ucraina se va încheia totuși "fără o victorie decisivă a Rusiei", dar avertizează că "totul va depinde de rezultatul... care ar putea lua diverse forme". Expertul concluzionează că NATO trebuie să își consolideze descurajarea nucleară. După părerea lui Weaver, "forțele nucleare strategice nu sunt suficient de flexibile și operative pentru a convinge Rusia că NATO este pe deplin pregătită să se opună utilizării limitate a armelor nucleare (tactice - n.RIA - Novosti)".
UPDATE 29 septembrie, ora 17.40: Putin a semnat decretul privind recrutarea de toamnă
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret privind recrutarea de toamnă pentru serviciul militar în 2023. Vor fi recrutate 130.000 de persoane, informează Rador Radio România. Documentul corespunzător este postat pe site-ul publicației oficiale de acte juridice. "A se efectua în perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2023 recrutarea cetățenilor Federației Ruse cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani care nu sunt în rezervă și sunt supuși recrutării, în număr de 130.000 de persoane, în conformitate cu Legea federală "Cu privire la obligativitatea militară și serviciul militar", se spune în decret. Prezentul decret intră în vigoare din data publicării: 29 septembrie 2023.
UPDATE 29 septembrie, ora 17.35: Elveția a aprobat un nou pachet de 100 de milioane CHF pentru lucrări de deminare în Ucraina
Consiliul Federal al Elveţiei a aprobat un pachet de 100 de milioane de franci elveţieni pentru deminarea unor părţi din Ucraina, a transmis vineri guvernul, informează Rador Radio România. „Un total de 100 de milioane CHF vor fi alocate pentru asistență privind deminarea între 2024 și 2027, finanțate în părți egale de către Departamentul de Apărare, Protecție Civilă și Sport (DDPS) și Departamentul Federal de Afaceri Externe (DFAE)”, a transmis guvernul. Elveția este deja implicată în lucrări de deminare în Ucraina și a alocat 15,2 milioane de franci elvețieni în 2022 și 2023. Suma suplimentară, anunțată vineri, va permite Elveției să furnizeze echipamente, să asigure instruire pentru geniștii ucraineni și să sprijine guvernul în eforturile sale de a coordona «sarcina herculeană»”, a precizat guvernul elvețian.
UPDATE 29 septembrie, ora 17.30: Se 'încinge' Marea Neagră! România acuză Rusia: 'bruiază comunicațile GPS ale navelor din apele teritoriale române'
Rusia bruiază în mod „activ și constant” comunicațiile GPS ale navelor din apele teritoriale române, ceea ce provoacă riscul producerii unor coliziuni, a declarat miercuri șeful Statului Major al armatei române, generalul Daniel Petrescu, la Forumul Euroatlantic de Reziliență, organizat la București de Centrul Euroatlantic pentru Reziliență.
UPDATE 29 septembrie, ora 17.20: Coridorul Suwalki, marea vulnerabilitate în fața Rusiei: în 60 de ore Putin poate lovi în inima NATO
O incursiune a Rusiei în această fâșie de pământ ar închide accesul NATO către Țările Baltice, însă inițiativele luate pentru a răspunde invadării Ucrainei au redus dramatic acest pericol.
UPDATE 29 septembrie, ora 17.10: INTERVIU - Serghei Lavrov, ipoteză incendiară: de ce ar vrea, de fapt, Occidentul o oprire temporară a focului în Ucraina
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, într-un interviu special acordat redactorului-șef adjunct al Agenţiei TASS, Iulia Şarifulina, a spus că Rusia nu vede cu ochi buni o solicitare a Occidentului pentru oprirea temporară a focului în Ucraina. Lavrov susține că statele din Occident nu doresc o negociere a păcii în această perioadă, ci un moment de respiro pentru a livra noi arme Ucrainei.
UPDATE 29 septembrie, ora 16.47: Putin va ține un discurs video de Ziua reunificării noilor regiuni cu Rusia
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va ține sâmbătă un discurs video și îi va felicita pe toți cu ocazia Zilei reunificării noilor regiuni cu Rusia, a comunicat secretarul de presă al șefului statului, Dmitri Peskov, informează Rador Radio România. Anterior, Putin a semnat o lege care stabilește data de 30 septembrie ca Ziua reunificării noilor regiuni cu Rusia.
UPDATE 29 septembrie, ora 15.35: „Slava Ukraini”, un documentar eveniment realizat în inima conflictului din Ucraina, la TVR Info
Filmul „Slava Ukraini”, realizat de renumitul filozof Bernard-Henri Lévy, o frescă realistă a ororilor războiului ce documentează distrugerile din a doua jumătate a anului 2022, cu ajutorul mărturiilor soldaţilor şi civililor, este difuzat, sâmbătă, de la ora 21.00, de TVR Info, informează News.ro.
La un an de la începerea războiului din Ucraina, filozoful şi intelectualul francez Bernard-Henri Lévy ne duce în miezul conflictului, prin intermediul acestui jurnal de război realizat în a doua jumătate a anului 2022. De la Harkov, în Donbas şi până la Herson, documentarul prezintă ravagiile cauzate de război prin mărturiile soldaţilor, cronicile frontului şi portretele civililor şi ne împărtăşeşte lupta poporului ucrainean.
„Acesta nu este un documentar despre jurnalism. Nu este nici un film istoric sau de arhivă. Este un film cu o poziţie clară, un documentar manifest, filmat chiar în locul de desfăşurare a unui război care devastează graniţa Europei. Un război al cărui rezultat va determina viitorul nostru şi al generaţiilor care urmează. Este un film căruia i-am dedicat câteva luni din viaţa noastră: am mers pe teren cu apărătorii Ucrainei şi cu civili bombardaţi, un teren masacrat, terorizat. În ciuda încrederii noastre în victoria finală a Ucrainei, am fost copleşiţi de furie şi tristeţe.Echipa mea şi cu mine am vrut să fim martori ai acestei realităţi”, a mărturisit Bernard-Henri Lévy.
Documentarul „spune povestea adevărată a unui război fără echivalent în ultimele trei sferturi de secol, un război în care am încercat să fim martori cu ochii limpezi”, aşa cum punctează autorul său, Bernard-Henri Lévy şi cuprinde tot ce echipa de realizare a experimentat: evenimente mari şi mici, riscuri, emoţii, reacţii, relatări ale supravieţuitorilor, doliu, rapoarte de pe front şi din oraşe bombardate, portrete, chipuri de ucraineni neînfricaţi.
Filmul îl urmăreşte pe Lévy pe teren din primele zile ale extraordinarei contraofensive ucrainene în timpul eliberării oraşului Herson, apoi călătoreşte în toată ţara, împreună cu forţele speciale ucrainene şi filmează la Bahmut, Lyman, Harkov. În documentar sunt incluse imagini ale solidarităţii cu cetăţenii Kievului în timpul oribilelor atacuri asupra infrastructurii civile, filmări ale evacuării civililor din Donbas sau secvenţe cu militarii în acţiune lângă centrala nucleară Zaporojie.
Echipa de realizare a documentarului include şase persoane: autorul - Bernard-Henri Lévy; co-realizatorul Marc Roussel; doi operatori: Olivier Jacquin şi Yaroslav Prokopenko; vechiul prieten al realizatorului, Gilles Hertzog; François Margolin - producătorul cu care Lévy colaborează de mult timp. Lor li s-a alăturat îngerul păzitor al echipei, care a devenit, de altfel, prietenul acesteia, Serge Osipenko.
Bernard-Henri Lévy este un filozof, regizor, activist francez şi autor a peste 45 de cărţi şi 8 filme. Născut în 1948, Lévy a fost unul dintre pionierii mişcării „Noilor filozofi” şi unul dintre cei mai importanţi intelectuali din Occident, apărând democraţia şi umanismul împotriva totalitarismului şi fascismului. Printre recentele sale cărţi publicate amintim: The Will to See: Dispatches from a World of Misery and Hope (2021), The Virus in the Age of Madness (2020), The Empire and the Five Kings (2019) şi American Vertigo, Travelling America, in the Footsteps of Tocqueville (2005). El este cel care a mers pe urmele reporterului Wall Street Journal, Daniel Pearl, ucis în Pakistan, pentru a scrie cartea Who Killed Daniel Pearl? (2003). De la invazia din 24 februarie şi începutul efectiv al acestui lung război, în 2014, Bernard-Henri Lévy a călătorit în Ucraina pentru a fi alături de poporul ucrainean. S-a adresat sutelor de mii de oameni la Maidan în 2014, a reprezentat preşedintele Franţei la comemorările Babi Yar, l-a întâlnit pe Zelensky înainte de a deveni Preşedinte, s-a înrolat alături de trupe în 2020 şi a finalizat un prim documentar TV cu durata de o oră, numit De ce Ucraina?, în primăvara anului 2022. Acest film a fost proiectat la Organizaţia Naţiunilor Unite în octombrie 2022, sub auspiciile misiunilor franceze şi ucrainene la ONU. Noul său film, "Slava Ukraini”, a fost lansat la nivel naţional în SUA pe 5 mai 2023.
UPDATE 29 septembrie, ora 14.20: Occidentul folosește Ucraina pentru destabilizare în Rusia, a declarat MAE al Nicaragua
Occidentul folosește conflictul din Ucraina pentru a încerca să destabilizeze Rusia și să atace Federația Rusă, a declarat ministrul de externe din Nicaragua, Denis Moncada, într-un interviu acordat RIA Novosti.
"Este absolut evident că situația menționată (cu conflictul din Ucraina - n.RIA - Novosti) nu este altceva decât o continuare a intereselor geostrategice ale Statelor Unite, Uniunii Europene și NATO, care folosesc Ucraina pentru a ataca Rusia, a destabiliza Rusia, pentru a învinge Rusia și a distruge Rusia. Acest lucru este inacceptabil, este demn de condamnat", a declarat Moncada.
UPDATE 29 septembrie, ora 14.05: Peskov, despre posibila participare a grupării „Wagner” la „operațiunea militară specială”
Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a declarat că numai Ministerul Apărării poate da astăzi un răspuns la întrebarea dacă gruparea „Wagner” poate participa din nou la „operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina.
Ieri, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a avut la Kremlin o întâlnire cu ministrul adjunct al apărării al Federației Ruse, Iunus-Bek Evkurov, și cu colonelul în retragere Andrei Troșev.
Anterior, în mass media au existat informații potrivit cărora colonelul în retragere Andrei Troșev este văzut ca succesor al fondatorului grupului Wagner, Evgheni Prigojin.
Peskov a declarat pentru RIA Novosti că Troșev lucrează deja în Ministerul Apărării. "Numai Ministerul Apărării poate răspunde la această întrebare... De aceea vă recomand să vă adresați această cu întrebare acolo", a declarat Peskov, întrebat dacă întâlnirea de ieri înseamnă că Wagner va reveni la participarea la operațiunea specială.
UPDATE 29 septembrie, ora 13.50: Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva Comisiei Electrorale Centrale a Rusiei
Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva Comisiei Electrorale Centrale (CEC) a Federaţiei Ruse, reiese dintr-un document publicat astăzi pe site-ul Guvernului Marii Britanii.
"Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse constituie persoană implicată... deoarece a organizat referendumuri nelegitime, organizate de Rusia în septembrie 2022 în regiunile ucrainene controlate temporar în mod ilegal și a încercat să legitimeze rezultatele", se arată în document.
Mai mult decât atât, au fost introduse sancțiuni împotriva secretarului CEC a Federației Ruse, Natalia Budarina.
UPDATE 29 septembrie, ora 13.35: Kiev - Victimele de la Babi Iar, comemorate de către preşedintele Zelenski
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a onorat memoria victimelor execuțiilor în masă ale civililor de către naziști în perioada în care Kievul se afla sub ocupaţie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La o ceremonie desfăşurată, vineri, la Kiev, au mai participat Vasil Nazarenko, declarat Drept între Popoare, rude și descendenți ai victimelor de la Babi Iar, foști prizonieri ai ghetourilor și lagărelor de concentrare naziste și un număr de rabini.
"Vă mulțumim că ați găsit ocazia de a fi aici, astăzi, la comemorarea victimelor de la Babi Iar, victimele represiunii naziste și ale Holocaustului. Mulțumim reprezentanților religioși evrei, care s-au rugat pentru comemorarea victimelor de la Babi Iar" - a declarat Volodimir Zelenski, în timpul unei conversații cu participanții la eveniment.
Ucraina marchează, vineri, 82 de ani de la tragedia din Babi Iar, unde, în anul 1941, a avut loc cel mai mare masacru comis într-un timp scurt sub auspiciile armatei Germaniei naziste. În urmă cu 82 de ani, la Babi Iar, în apropierea Kieuvlui, au fost omorâţi peste 30.000 de evrei.
UPDATE 29 septembrie, ora 13.22: Regiunea Zaporijjia - Explozie la Berdiansk
O explozie puternică a avut loc, vineri, în oraşul ucrainean Berdiansk, (regiunea Zaporijjia), aflat sub ocupaţie rusă. Potrivit unor canale locale de Telegram, părţi din oraș ar fi rămas făra curent electric.
"Locuitorii din Berdiansk raportează explozii puternice. S-a auzit în microdistrictul Kolonia și în Nahirni" - se arată într-un mesaj postat în jurul orei 13:00. Deocamdată, nu există informaţii suplimentare.
UPDATE 29 septembrie, ora 13.10: O dronă a Serviciului de Securitate al Ucrainei a distrus o staţie radar din regiunea rusă Kursk
Surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au declarat pentru agenţia RBC că o dronă a serviciului de informaţii de la Kiev a distrus, joi, în regiunea rusă Kursk, un sistem de apărare antiaeriană - o stație radar "Kasta", care detectează ținte aeriene la altitudini extrem de joase.
"Datorită loviturii SBU, apărarea antiaeriană a Rusiei a orbit puțin" - au remarcat sursele din serviciul special ucrainean.
Potrivit datelor transmise RBC, pe data de 28 septembrie, o dronă a SBU a detectat și a distrus stația radar "Kasta" din apropierea satului Ghiri, raionul Belaia, din regiunea rusă Kursk. RBC notează că, potrivit părții ruse, o astfel de stație poate detecta chiar și aeronave dotate cu tehnologie "Stealth". Cu toate acestea, sistemul "Kasta" a fost lovit de o dronă a SBU
UPDATE 29 septembrie, ora 12.55: Importanţi membri ai serviciilor speciale ruse, implicaţi în explozii produse la depozite militare din Ucraina şi din Cehia
Autorităţile ucrainene au descoperit că serviciile speciale ruse au fost implicate în exploziile din 2014 de la depozitul militar din Vrbětice, Cehia, unde erau depozitate arme pentru Ucraina, precum și în ezploziile produse la depozitele militare din Svatove, regiunea ucraineană Luhansk, în 2015.
Potrivit Ukrinform, date din anchetă au fost anunţate, vineri, la o conferință de presă la care au participat consilierul directorului Biroului de Investigații de Stat al Ucrainei, Tetiana Sapian, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Securitate de la Kiev, Artem Dehtiarenko, și șeful serviciului de presă al Procuraturii Generale ucrainene, Siuzanna Savciuk.
După cum a subliniat Sapian, în acest caz, oamenii legii ucraineni i-au informat pe cei din gruparea organizată că au calitatea de suspecţi. Este vorba despre Igor Sergun, fost șef al Direcției Principale de Informaţii (GRU) a Statului Major al Forțelor Armate Ruse (care a condus instituţia până în 2016), Aleksei Diumin, fost bodyguard al liderului rus, Vladimir Putin, care, între 2013 şi 2015, a fost șef al Forțelor de Operațiuni Speciale ale spionajului militar rus, Valeri Flustikov, comandant al Forțelor de Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate Ruse, şi Andrei Averianov, comandantul Centrului 161 pentru pregătirea forţelor speciale ale Direcției Principale a Statului Major General Rus. Generalul Averianov este acum membru al cercului apropiat al lui Putin și este adesea prezent la întâlnirile oficiale desfăşurate la cel mai înalt nivel.
Mai mult de 25 de organizatori direcți și executanți ai sabotajului, care aparțin serviciilor speciale ruse, au fost, de asemenea, înştiinţaţi că au calitatea de suspecţi în anchetă. Printre aceștia se numără Anatoli Cepiga și Aleksandr Mişkin, suspectați că ar fi implicați şi în otrăvirea lui Serghei şi Iulia Skripal, în 2018, în Salisbury (Anglia).
Potrivit autorităţilor ucrainene, ancheta vizează şi complici-trădători din Ucraina. "Unul dintre ei a controlat direct în mod direct drona care a aruncat explozibili asupra Svatove. Este un cetățean ucrainean având indicativul 'Start', care, în 2014, s-a alăturat organizației teroriste 'Republica Populară Luhansk', iar, ulterior, a început să lucreze pentru serviciile speciale ruse. Consiliera directorului Biroului de Investigații de Stat al Ucrainei, Tetiana Sapian, a mai explicat că, după finalizarea tuturor examinărilor, vor fi notificaţi că au calitatea de suspect peste 50 de membri ai spionajului militar rusesc care au comis acte de sabotaj pe teritoriul Ucrainei și al UE. "Cu siguranță, vom oferi agențiilor de aplicare a legii din țările UE și partenerilor informații despre toți militarii consacrați ai GRU al Federației Ruse, pentru a verifica dacă se află pe teritoriul acestor țări în scopul planificării unor noi acte de sabotaj" - a adăugat Sapian.
Aceasta a mai informat că, în cadrul unei anchete comune desfăşurate cu reprezentanți ai oamenilor legii din Cehia, partea ucraineană a stabilit că sabotorii ruși au aruncat în aer un depozit militar din Cehia, în 2014. Mişkin și Cepiga au jucat un rol important în această operațiune de sabotaj.
Conform unei scheme similare, la 29 octombrie 2015, a fost efectuată o acţiune de sabotaj la depozitul militar din Svatove (Ucraina), când o explozie a provocat un incendiu urmat de detonarea muniției, afectând echipamente militare. O cantitate semnificativă de echipament militar (76 de echipamente), rachete și muniție (mai mult de 3.000 ) a fost distrusă în explozia respectivă.
Statul ucrainean a suferit atunci pierderi de peste 71 de milioane de hrivne (1,8 milioane de euro, n.r.). Trei militari ai Forțelor Armate al Ucrainei și un civil au fost uciși în respectiva acţiune de sabotaj.
"Acum, se lucrează asupra versiunii referitoare la implicarea acestui grup GRU în explozii la alte depozite militare din Ucraina și din străinătate. În acest moment, se poate afirma deja, cu un grad mare de probabilitate, că majoritatea exploziilor de la depozitele ucrainene și străine au fost provocate de aceste unități ale GRU și de executorii acestora" - a subliniat Sapian.
Oamenii legii stabilesc posibila implicare a acestui grup de reprezentanți ai serviciilor speciale ruse în explozii comise la alte depozite ucrainene și străine.
Amintim că, în 2015, un incendiu a izbucnit la un depozit de muniții din Svatove, regiunea Luhansk. În anii următori, au avut loc noi explozii la depozite de muniții. În martie 2017, de exemplu, un depozit de muniții a explodat în orașul Balaklia, regiunea Harkiv. În luna septembrie a aceluiaşi an, o explozie similară a avut loc în Kalinivka, regiunea Vinniţia. În octombrie 2018, au avut loc explozii în orașul Icinia, din regiunea Cernihiv. Autorităţile au informat că exploziile sunt rezultatul unor acţiuni de sabotaj. În 2014, o explozie a avut la un depozit de muniție din Vrbětice, în estul Cehiei. Doi oameni au murit în explozia respectivă.
UPDATE 29 septembrie, ora 12.40: Țările membre CSI se opun împreună presiunii sancțiunilor (Lebedev)
Principiile parteneriatului și al avantajului reciproc se află la baza legăturilor dintre țările membre CSI care se opun împreună restricțiilor Occidentului, a declarat secretarul general al Comunității, Serghei Lebedev.
"Statele membre ale Comunității împărtășesc și sprijină principiile securității globale, se opun împreună presiunii sancțiunilor, consideră oportun să se conformeze principiilor dialogului, parteneriatului și avantajului reciproc, sporesc colaborarea multilaterală atât cu partenerii tradiționali, cât și cu toți cei care se pronunță pentru formarea unor centre independente de forță într-o lume multipolară", a spus Lebedev astăzi, la ședința Consiliului miniștrilor apărării din statele membre ale CSI.
El a remarcat faptul că "anul acesta, sub egida prezidențiatului Republicii Kîrgîzstan, departamentele de apărare ale statelor membre ale Comunității își perfecționează în permanență colaborarea în direcțiile de profil".
"Ținând cont de faptul că spectrul amenințărilor la adresa securității militare a statelor membre CSI rămâne destul de mare, colaborarea în sfera militară este, fără îndoială, un factor stabilizator de încredere", a declarat secretarul general.
"Fără îndoială, Consiliul Miniștrilor Apărării din statele membre ale CSI are un puternic potențial colectiv pentru dezvoltarea cooperării militare și creșterea eficienței acesteia în scopul asigurării păcii și stabilității în spațiul CSI", a declarat Lebedev.
O mare imporatnță capătă, de asemenea, întâlnirile de lucru și ședințele comune ale Consiliului miniștrilor apărării ai statelor din CSI, ODKB (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă) și Organizația de Cooperare de la Shanghai, la care, după cum a afirmat Lebedev, sunt discutate pe larg problemele de pe agenda globală și regională, măsurile de asigurare a securității militare a statelor, precum și cooperarea pe mai departe în domeniul militar.
UPDATE 29 septembrie, ora 12.30: Blindatele occidentale eșuează în Ucraina: sunt prea sofisticate și nu rezistă intensității luptelor de pe front
Blindatele de fabricație occidentală eșuează în Ucraina pentru că nu au fost proiectate pentru a susține un conflict de o asemenea intensitate, a declarat un analist militar pentru Wall Street Journal, potrivit businessinsider.com.
Taras Chmut, un analist militar care este șeful Fundației Come Back Alive, care a strâns bani pentru a achiziționa și a furniza arme și echipamente Ucrainei, a declarat că "o mare parte din blindatele occidentale nu funcționează aici pentru că au fost create nu pentru un război total, ci pentru conflicte de intensitate mică sau medie". "Dacă îl arunci într-o ofensivă în masă, pur și simplu nu este performant", a spus el.
UPDATE 29 septembrie, ora 12.15: Şeful armatei ucrainene s-a întâlnit cu omologul său britanic
Valeri Zalujni, comandandul-şef al armatei ucrainene, a anunțat că a avut, joi, o întâlnire cu omologul său britanic, amiralul Tony Radakin, aflat într-o vizită oficială la Kiev.
"Am discutat despre acțiunile noastre defensive și ofensive de pe front. Am discutat despre nevoile urgente ale armatei ucrainene", a scris Zalujni pe Facebook.
Acesta a menționat că, în cadrul discuțiilor, a subliniat, în mod deosebit, necesitatea consolidării apărării antiaeriene a Ucrainei. „I-am mulțumit (amiralului Radakin - n.r.) pentru această vizită, dar și pentru sprijinul Ucrainei în lupta împotriva agresiunii ruse”, a adăugat Zalujni.
UPDATE 29 septembrie, ora 12.00: Regiunea Zaporojie - Ruşii din Melitopol instalează noi turnuri de telecomunicații, „pentru a asculta conversaţiile localnicilor”
Ivan Fedorov, primarul orașului ucrainean Melitopol, a anunțat, joi, că ocupanții ruși instalează noi turnuri de telecomunicații, pentru a ține sub control populaţia locală.
Potrivit primarului, ocupanții pretind că turnurile sunt necesare pentru o mai bună acoperire a semnalului. În realitate, însă, noile turnuri sunt instalate pentru a asculta conversațiile localnicilor și pentru a dezactiva comunicarea atunci când vehiculele militare ale ocupanților trec prin oraș.
"Astfel, ocupanții speră să controleze complet Melitopolul. Cu toate acestea, este în zadar, pentru că locuitorilor nu le mai este frică" - a scris Fedorov pe Telegram.
De asemenea, primarul a adăugat că, într-unul dintre microraioane, ruşii înființează un "birou de comunicații" cu echipamente electronice, unde vor lucra ocupanții, pentru a nu exista scurgeri de informații.
UPDATE 29 septembrie, ora 11.50: Ucraina a fost aleasă în Consiliul Guvernatorilor AIEA
Ucraina a fost aleasă în Consiliul Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat, joi, că Ucraina va face parte din consiliu în următorii doi ani.
"Ucraina a fost aleasă în Consiliul Guvernatorilor al AIEA pentru perioada 2023-2025. Mulțumesc fiecărei țări care ne-a susținut cererea" - a scris liderul ucrainean pe rețeaua X (fostă Twitter - n.r.).
Zelenski a subliniat că Ucraina rămâne un partener de încredere în domeniul energiei nucleare. "Vom depune toate eforturile pentru a consolida rolul important al AIEA și pentru a consolida securitatea nucleară globală. Trebuie să lucrăm cu toții împreună, toți cei din lume care preţuiesc securitatea, pentru a pune capăt tuturor tipurilor de șantaj nuclear, pe care Rusia încearcă să îl transforme într-o normalitate" - a adăugat președintele Ucrainei, exprimându-şi convingerea că siguranța și securitatea nucleară trebuie garantate.
UPDATE 29 septembrie, ora 11.40: Zelenski a discutat cu ministrul francez al apărării despre consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, joi, o întrevedere cu ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, aflat într-o vizită la Kiev. Una dintre temele discutate a fost consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei.
Potrivit liderului ucrainean, în timpul întâlnirii, au fost discutați pașii suplimentari pentru consolidarea apărării, în special posibilitatea producerii în comun a anumitor arme. Zelenski a vorbit, de asemenea, despre eficacitatea pachetelor de ajutoare militare furnizate Ucrainei de către Franța, care au inclus, printre altele, sisteme de rachete antiaeriene SAMP-T și rachete cu rază lungă de acțiune SCALP.
"O atenție deosebită a fost acordată consolidării apărării antiaeriene ucrainene, deosebit de importantă în prag de iarnă" - a scris Zelenski pe Telegram. De asemenea, președintele Ucrainei i-a acordat lui Lecornu Ordinul "Pentru Merit" (grad II) pentru contribuția sa semnificativă la consolidarea cooperării între Franţa şi Ucraina, sprijinirea suveranității statului și a integrității sale teritoriale.
UPDATE 29 septembrie, ora 11.30: Bulgaria va continua să sprijine Ucraina (ministrul bulgar de externe)
Vicepremierul şi ministrul bulgar de externe, Maria Gabriel, a declarat că Bulgaria va continua să ofere sprijin umanitar, militar, politic şi diplomatic Ucrainei.
În deschiderea conferinţei anuale a Ministerului Afacerilor Externe cu şefii reprezentanţelor Bulgariei în străinătate, Maria Gabriel a precizat: "Nu putem să nu vedem că acest război a adus în prim plan încă două provocări - securitatea energetică şi cea alimentară. Guvernul bulgar a luat o decizie dificilă - de a nu continua interdicţia asupra importurilor de cereale din Ucraina. Acum, însă, provocarea este să demonstrăm că noul mecanism poate funcţiona şi că o astfel de decizie poate fi o sursă de oportunităţi pentru conectivitate", a menţionat şeful diplomaţiei bulgare.
UPDATE 29 septembrie, ora 11.20: Regiunea Luhansk - Rușii pregătesc băieți de 17 ani pentru recrutarea în armată
Şeful Administrației Militare Regionale Luhansk, Artem Lisohor, a declarat că, în multe localităţi din regiune, în special în orașul Hrustalne, aflat sub ocupaţie temporară, rușii se pregătesc să recruteze minori în armată.
"În Hrustalne, rușii pregătesc pentru mobilizare tineri de 17 ani, care, anul anul, vor atinge vârsta majoratului" - a remarcat oficialul.
Potrivit acestuia, ocupanții desfășoară activități pregătitoare în aceste scopuri, urmând ca tinerii să fie trimiși pe front primăvara viitoare.
UPDATE 29 septembrie, ora 11.10: La Kerci a fost reținut un agent al serviciului de informații ucrainean pentru înaltă trădare
Organele de securitate au reținut un cetățean rus de 45 de ani din Kerci, suspectat de înaltă trădare. După cum a comunicat Serviciul de Securitate al Rusiei, el filma deplasarea coloanelor de tehnică militară rusească în direcția zonei operațiunilor militare din Ucraina și trimitea fotografiile și filmulețele "prin canale de comunicare închise".
A fost deschis dosar penal potrivit articolului 257 din Condul Penal ("Înaltă trădare sub formă de spionaj").
Comentează