LIVE TEXT Război în Ucraina, 3 noiembrie - Volodimir Zelenski a făcut din nou schimbări la vârful Armatei: A numit un nou comandant al forţelor speciale

Rusia pregătește atacuri împotriva infrastructurii critice a Ucrainei odată ce temperaturile încep să scadă, a declarat secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksii Danilov. „Rusia se pregătește să ne facă rău, când va veni iarna. Vor încerca să lovească infrastructura noastră critică”, a spus acesta.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina în timpul zilei de vineri, 3 noiembrie, 2023, pe măsură ce apar.

UPDATE 3 noiembrie, ora 21.50: Volodimir Zelenski a făcut din nou schimbări la vârful Armatei: A numit un nou comandant al forţelor speciale

Detalii aici

UPDATE 3 noiembrie, ora 20.30: Ministerul britanic al Apărării a publicat cea mai recentă actualizare a situației din Ucraina.

În sud, înaintarea ucraineană rămâne relativ statică întrecele două linii principale ale pozițiilor defensive bine pregătite ale Rusiei. În jurul orașului Avdiivka din Donbas, un asalt rusesc pe scară largă a eșuat în fața unor apărări ucrainene puternice.

Un factor major în acest fenomen a fost, foarte probabil, relativa marginalizare a puterii aeriene tactice: ambele părți au menținut o apărare aeriană credibilă, împiedicând avioanele de luptă să ofere un sprijin aerian eficient pentru asalturi.

Mai presus de toate, dimensiunea geografică a conflictului a îngreunat ofensivele: ambele părți s-au străduit să adune forțe de atac neangajate capabile să facă o breșă, deoarece majoritatea trupelor mobilizate sunt necesare pentru a menține linia de contact de 1.200 km.

UPDATE 3 noiembrie, ora 20.05: Statele Unite au început să trimită pachete mai mici de ajutor militar Ucrainei pentru a extinde sprijinul, având în vedere impasul în care se află Congresul în ceea ce privește furnizarea de fonduri pentru Ucraina, a declarat vineri Casa Albă.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că intenția a fost de a extinde capacitatea de a sprijini Ucraina cât mai mult timp posibil, în timp ce Congresul dezbate un nou ajutor.

UPDATE 3 noiembrie, ora 19.45: Bombardamentele ucrainene asupra părții ocupate de Rusia din sudul regiunii Kherson au ucis astăzi șapte persoane, au anunțat autoritățile ocupaționale instalate la Moscova.

"Armata ucraineană a atacat infrastructura civilă din districtul Chaplynskiy", a declarat pe Telegram localul Konstantin Basyuk, susținut de Moscova. "Potrivit informațiilor preliminare, șapte persoane au murit și șapte au fost rănite. Medicii se luptă pentru viața altor două persoane".

Orașul Chaplynka se află la aproximativ 100 de kilometri sud-est de Kherson, capitala regională controlată de forțele ucrainene. Basyuk a declarat că loviturile au vizat biroul local de pensii. Ucraina a recucerit Khersonul de la forțele rusești anul trecut, dar Moscova controlează încă cea mai mare parte a regiunii Kherson.

UPDATE 3 noiembrie, ora 19.11: Șeful serviciului de informații al Serbiei, care a favorizat legături mai strânse cu Rusia și se află sub sancțiunile SUA, a demisionat astăzi după mai puțin de un an în funcție, spunând că dorește să evite posibilele embargouri suplimentare împotriva națiunii balcanice.

În iulie, SUA i-au impus sancțiuni lui Aleksandar Vulin, acuzându-l de implicare în transporturi ilegale de arme, trafic de droguri și abuz de funcție publică. Biroul de control al activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a declarat că Vulin și-a folosit autoritatea publică pentru a ajuta un traficant de arme sârb sancționat de SUA să transfere transporturi ilegale de arme peste granițele Serbiei. De asemenea, Vulin este acuzat de implicare într-o rețea de trafic de droguri, potrivit autorităților americane.

Vulin a devenit director al agenției de informații din Serbia, BIA, în decembrie 2022. Apropiatul apropiat al președintelui populist sârb Aleksandar Vučić a ocupat anterior atât funcția de șef al armatei, cât și pe cea de șef al poliției, relatează AP.

Vulin este cunoscut pentru că susține legături strânse cu Rusia în locul Occidentului și promovează conceptul de "lume sârbă" - o copie fidelă a "lumii rusești" susținută de președintele Vladimir Putin - care ar fi formată din toți etnicii sârbi care trăiesc în statele vecine.

Vučić a declarat că adevăratul motiv pentru care Vulin s-a confruntat cu sancțiuni americane este poziția sa față de Rusia și nu acuzațiile de corupție.

SUA și UE caută capul meu ca o precondiție pentru a nu impune sancțiuni Serbiei. Nu îmi voi permite să fiu cauza șantajului și a presiunii asupra Serbiei și a lumii sârbești. De aceea, îmi prezint demisia irevocabilă.

Demisia mea nu va schimba politica SUA și a UE față de Serbia, dar va încetini noile cereri și șantajul", a declarat Vulin, adăugând că nu va înceta să creadă în "inevitabilitatea unificării sârbilor și în crearea unei lumi sârbești".

În august 2022, Vulin a vizitat Moscova, într-o vizită rară a unui oficial guvernamental european în capitala rusă în timpul războiului din Ucraina. Călătoria a subliniat refuzul Belgradului de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei sale la scară largă în Ucraina.

UPDATE 3 noiembrie, ora 19.08: Cancelarul german Olaf Scholz a discutat astăzi cu președintele chinez Xi în cadrul unei videoconferințe, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german.

UPDATE 3 noiembrie, ora 19.03: Ucraina a recoltat până în prezent peste 67 de milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase din noua recoltă 2023, a anunțat astăzi Ministerul Agriculturii.

Acesta a precizat că au fost treierate 47,2 milioane de tone de cereale și aproximativ 20 de milioane de tone de semințe oleaginoase. Recolta se încheie târziu în acest an, în funcție de condițiile meteorologice. Volumul a inclus 22,4 milioane de tone de grâu, 5,9 milioane de tone de orz, 398.200 de tone de mazăre, 17,1 milioane de tone de porumb și contribuții mai mici de la alte cereale. Ministerul a mai spus că fermierii au recoltat 4 milioane de tone de rapiță și 11,3 milioane de tone de semințe de soare.

Recolta de cereale de anul trecut ar urma să scadă la 44,3 milioane de tone, de la 53,1 milioane în 2022, deoarece au fost însămânțate mai puține suprafețe din cauza invaziei rusești, potrivit unei prognoze. În același timp, producția brută de semințe oleaginoase ar urma să crească la 19,2 milioane de tone, de la 18,2 milioane de tone în 2022, datorită unei suprafețe mai mari de însămânțare pentru această cultură mai profitabilă. Dacă previziunile ar fi fost corecte, ar fi însumat 62,5 milioane de tone - sugerând o revenire a recoltei în acest an.

UPDATE 3 noiembrie, ora 18:25: Principalul negociator rus pentru controlul armelor a avertizat SUA că Moscova va renunța la moratoriul propus pentru desfășurarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune dacă Washingtonul va continua cu planurile de a desfășura astfel de rachete în Asia și Europa.

În 2019, SUA s-au retras în mod oficial din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF) cu Rusia din 1987, un tratat istoric, după ce au susținut că Moscova a încălcat acordul, acuzație pe care Kremlinul a negat-o.

Președintele Vladimir Putin a propus SUA și mai multor membri vest-europeni ai NATO să existe un moratoriu asupra dezvoltării rachetelor interzise anterior de Tratatul INF.

Dar ministrul adjunct de externe rus Serghei Ryabkov, care conduce discuțiile privind controlul armelor, a declarat că SUA "se îndreaptă rapid" spre desfășurarea unor astfel de rachete atât în Asia, cât și în Europa.

"În consecință, moratoriul nostru, care a fost anunțat de președintele Federației Ruse, în lumina unor astfel de evoluții, desigur, nu poate fi menținut", a declarat Ryabkov pentru ziarul Kommersant. "Americanii cred că nu contează. Noi credem că ei dau astfel o nouă lovitură puternică stabilității globale și securității regiunilor respective".

SUA au acuzat public dezvoltarea de către Rusia a rachetei de croazieră lansată de la sol 9M729, cunoscută în NATO sub numele de SSC-8, ca fiind motivul pentru care aceasta a părăsit Tratatul INF.

UPDATE 3 noiembrie, ora 18.00: Principalul negociator rus pentru controlul armelor a avertizat SUA că Moscova va renunța la moratoriul propus pentru desfășurarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune dacă Washingtonul va continua cu planurile de a desfășura astfel de rachete în Asia și Europa.

În 2019, SUA s-au retras în mod oficial din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF) cu Rusia din 1987, un tratat istoric, după ce au susținut că Moscova a încălcat acordul, acuzație pe care Kremlinul a negat-o.

Președintele Vladimir Putin a propus SUA și mai multor membri vest-europeni ai NATO să existe un moratoriu asupra dezvoltării rachetelor interzise anterior de Tratatul INF.

Dar ministrul adjunct de externe rus Serghei Ryabkov, care conduce discuțiile privind controlul armelor, a declarat că SUA "se îndreaptă rapid" spre desfășurarea unor astfel de rachete atât în Asia, cât și în Europa.

"În consecință, moratoriul nostru, care a fost anunțat de președintele Federației Ruse, în lumina unor astfel de evoluții, desigur, nu poate fi menținut", a declarat Ryabkov pentru ziarul Kommersant. "Americanii cred că nu contează. Noi credem că ei dau astfel o nouă lovitură puternică stabilității globale și securității regiunilor respective".

SUA au acuzat public dezvoltarea de către Rusia a rachetei de croazieră lansată de la sol 9M729, cunoscută în NATO sub numele de SSC-8, ca fiind motivul pentru care aceasta a părăsit Tratatul INF.

UPDATE 3 noiembrie, ora 17.52: Rusia a lansat în această dimineață cel mai mare atac cu drone asupra Ucrainei din ultimele săptămâni, lovind infrastructuri critice din vestul și sudul Ucrainei și distrugând case private și clădiri comerciale din Harkov.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 24 de drone "Shahed" din cele 40 lansate de Rusia, iar printre ținte s-au numărat Harkov, Odesa, Kherson, Ivano-Frankivsk și Lviv. Oleh Syniehubov, guvernatorul orașului Harkov, a declarat că dronele au lovit infrastructura civilă și au provocat incendii în orașul Harkov și în apropierea acestuia. El a spus că opt persoane, inclusiv doi copii, au avut nevoie de ajutor medical din cauza stresului acut

UPDATE 3 noiembrie, ora 17.30: Un consilier diplomatic al premierului italian Giorgia Meloni a demisionat, asumându-și responsabilitatea pentru o farsă telefonică eșuată, potrivit premierului.

La începutul acestei săptămâni, biroul lui Meloni a declarat că aceasta a avut o conversație telefonică cu un comediant rus care a reușit să se dea drept un oficial de rang înalt al Uniunii Africane.

În timpul convorbirii, care a avut loc în septembrie, Meloni a vorbit despre "oboseala" internațională cu privire la războiul din Ucraina și s-a plâns că Italia a avut puțin sprijin din partea partenerilor europeni în ceea ce privește gestionarea migrației.

Contraofensiva Ucrainei nu merge așa cum se aștepta... Nu a schimbat soarta conflictului și toată lumea înțelege că [conflictul] ar putea dura mulți ani dacă nu găsim o soluție. Ucrainenii fac ceea ce trebuie să facă, iar noi încercăm să îi ajutăm.

"Această chestiune nu a fost gestionată bine, ne pare rău tuturor, ambasadorul [Francesco] Talo și-a asumat responsabilitatea pentru aceasta", a declarat Meloni, anunțând că asistentul său a demisionat.

UPDATE 3 noiembrie, ora 17.22: Biserica Ortodoxă Rusă a cerut scuze din partea lui Alla Pugacheva, cea mai renumită cântăreață pop din țară, care s-a întors acasă săptămâna aceasta, pentru criticile sale la adresa războiului Rusiei din Ucraina.

Pugacheva, în vârstă de 74 de ani, care timp de decenii a fost extrem de populară în Rusia și în alte părți ale fostei Uniuni Sovietice, a părăsit țara pentru Israel împreună cu soțul ei la câteva săptămâni după începerea războiului.

În septembrie 2022, ea a atras atenția pe scară largă atât a susținătorilor, cât și a oponenților conflictului, afirmând că soldații ruși mor pentru "obiective iluzorii" și că țara a devenit "un paria". De asemenea, ea a sugerat în mod provocator că autoritățile ar trebui să o numească "agent străin" - un statut deja aplicat soțului ei, Maxim Galkin, actor și comediant, relatează Reuters.

Deși Rusia a adoptat o lege după începerea războiului din Ucraina care prevede pedepse cu închisoarea sau amenzi pentru denigrarea forțelor armate, Pugacheva nu a fost acuzată. Ea a revenit în Rusia în luna mai pentru a participa la înmormântarea creatorului de modă Valentin Yudashkin, unde purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost văzut sărutându-i mâna.

Ulterior, ea a părăsit țara, dar a revenit săptămâna aceasta, au anunțat vineri agențiile de presă rusești. Motivul pentru care a părăsit Israelul nu a fost raportat.

Purtătorul de cuvânt al Bisericii, Vakhtang Kipshidze, a fost citat de agenția de știri de stat RIA-Novosti, care a declarat că rușii "care și-au însoțit plecarea insultându-și poporul sau dacă au făcut declarații controversate ar trebui să își ceară scuze. Acest lucru este valabil și pentru Alla Borisovna", patronimicul lui Pugacheva. Biserica a fost un susținător ferm al invaziei Rusiei în Ucraina.

UPDATE 3 noiembrie, ora 17.09: Într-un gest de răzbunare, Rusia a retras acreditarea unui corespondent de la Moscova pentru radioul național din Bulgaria și l-a expulzat după ce Sofia a dat afară un jurnalist rus din motive de securitate națională, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a calificat expulzarea lui Alexander Gatsak drept "o altă mișcare ilegală a NATO împotriva jurnaliștilor ruși".

Relațiile dintre Bulgaria și Rusia au fost din ce în ce mai tensionate de când Bulgaria a expulzat 70 de diplomați ruși anul trecut.

UPDATE 3 noiembrie, ora 16.53: Tass relatează că, în cursul zilei de astăzi, Vladimir Putin a declarat că Rusia își apără cultura și istoria în regiunile ocupate ale Ucrainei, pe care susține că le-a anexat de la sfârșitul anului trecut.

Acesta îl citează pe președintele rus spunând:

De ce îl venerăm atât de mult pe Alexandru Nevski ca pe un sfânt? Tocmai pentru această alegere - el s-a gândit la păstrarea poporului rus și apoi a tuturor popoarelor care trăiesc pe teritoriul uriașei noastre țări. În multe privințe, același lucru se întâmplă astăzi când vorbim că ne apărăm valorile morale, istoria, cultura, limba noastră, inclusiv ajutându-i pe frații și surorile noastre din Donbass și Novorossia să facă acest lucru.

Novorossiya este o denumire istorică pentru teritoriul din sudul Ucrainei, inclusiv Crimeea. Nevski este o figură semnificativă din secolul al XIII-lea în istoria Rusiei.

UPDATE 3 noiembrie, ora 16.33: Radiodifuzorul de stat ucrainean Suspilne raportează că șapte angajați ai Nova Poshta care au fost răniți în timpul atacului rusesc asupra centrului de distribuție al companiei din nord-estul regiunii Harkov, la 21 octombrie, continuă să primească tratament în spital.

UPDATE 3 noiembrie, ora 16.10: Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy analizează "avantajele și dezavantajele" organizării de alegeri prezidențiale în primăvara anului viitor, a declarat ministrul său de externe.

"Nu închidem această pagină. Președintele Ucrainei analizează și cântărește diferitele argumente pro și contra", a declarat Dmytro Kuleba în cadrul unui briefing, adăugând că organizarea de alegeri în timpul războiului cu Rusia ar implica provocări "fără precedent".

În august, Zelenskiy, răspunzând la apelurile unui senator american din această săptămână de a anunța alegeri în 2024, a declarat că votul ar putea avea loc pe timp de război dacă partenerii ar împărți costurile, legislatorii ar aproba și toată lumea ar ajunge la urne. Cu toate acestea, el și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea.

"Logica este că, dacă protejezi democrația, atunci trebuie să te gândești la această protecție chiar și în timp de război", ar fi spus el. "Alegerile sunt una dintre protecții. Dar există un motiv pentru care alegerile sunt interzise prin lege pe timp de război - este foarte dificil să le organizezi."

În 2019, fostul actor și comediant nu avea nicio experiență politică în afară de interpretarea rolului de președinte într-un serial de televiziune când a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale din Ucraina.

UPDATE 3 noiembrie, ora 16.00: Tom Burgis - Înainte de război, puțini, în afară de jurnaliști, avocați și militanți pentru libertatea de exprimare, au acordat o atenție deosebită SLAPPs, deși este un acronim delicios. Procese strategice împotriva participării publice: cu alte cuvinte, cei bogați și puternici se folosesc de sistemul juridic pentru a reduce la tăcere pe oricine nu doresc să se bage în treburile lor.

De când trupele rusești au inundat Ucraina în februarie 2022, tot mai mulți oameni și-au dat seama că ar putea fi imprudent să permitem ca examinarea legitimă a celor care fac averi în Rusia lui Vladimir Putin și în alte părți ale dictaturilor din fosta Uniune Sovietică să fie cenzurată în acest fel. Ultimul număr din Today in Focus relatează povestea câtorva SLAPP-uri remarcabile, inclusiv unul împotriva mea.

UPDATE 3 noiembrie, ora 14.35 Rusia își apără valorile moral-etice și limba (Putin)

Federaţia Rusă își apără și acum valorile moral-etice, cultura și limba, îi ajută și pe locuitorii din Novaia Rossia (Rusia Nouă) să facă acest lucru, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, informează Rador Radio România.

UPDATE 3 noiembrie, ora 14.10 Rusia s-a adaptat sancțiunilor (Peskov)

Sancțiunile împotriva Rusiei creează probleme suplimentare, dar Federaţia Rusă s-a adaptat la ele, a declarat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov. "Bineînțeles, sancțiunile creează probleme suplimentare. Repet însă, ne-am adaptat la sancțiuni", a declarat Peskov jurnaliștilor, potrivit Rador Radio România.

Comentând anterior așteptatul pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, Peskov a declarat că Rusia încearcă chiar să tragă foloase pentru sine în condițiile sancțiunilor.

UPDATE 3 noiembrie, ora 12.45 Rusia a anunţat care sunt țările care livrează arme Ucrainei

Președintele Comitetului de Anchetă al Federației Ruse, Aleksandr Bastrîkin, a enumerat țările care livrează arme Forțelor Armate ale Ucrainei. Pe listă figurează în total 14 state - s-a anunțat în cadrul consfătuirii privind investigarea crimelor regimului de la Kiev, desfășurată la Luhansk, scrie Rador Radio România.

După cum a afirmat Bastrîkin, începând din mai 2023 Kievului i-au trimis arme SUA, Australia, Canada, Cipru, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Coreea de Sud, România, Turcia, Franța, Germania, Croația și Cehia. De la aceste țări Kievul a primit "tehnică grea, rachete, dispozitive de artilerie și alt armament", a arătat Bastrîkin. După cum a afirmat acesta, în cursul anchetei au fost obținute date referitoare la recrutarea și participarea mercenarilor de partea forțelor ucrainene. Bastrîkin a informat că au fost acuzați în contumacie alți 47 de străini din Danemarca, Israel și Georgia.

Anterior, ministrul apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat că Forțele Armate ale Ucrainei, potrivit bilanțului contraofensivei, nu înregistrează "niciun fel de succese, ci numai pierderi".

UPDATE 3 noiembrie, ora 12.30 Atac masiv asupra Ucrainei - Ruşii au bombardat o instituţie de învăţământ construită în 1915

Parchetul ucrainean raportează că, printre obiectivele lovite de armata rusă în atacul lansat la Harkiv, în noaptea de joi spre vineri, se numără inclusiv Colegiul de Transporturi, construit în urmă cu mai bine de o sută de ani, în 1915, informează Rador Radio România.

Potrivit Procuraturii Regionale Harkiv, clădirea instituției, situată în cartierul Osnoviansk, a fost parțial distrusă. Acoperișul și etajele superioare ale colegiului au fost distruse, toate ferestrele au fost sparte, iar structura clădirii a fost afectată semnificativ. În această zonă a orașului Harkiv, au fost înregistrate lovituri lansate de trei drone ruseşti, fiind avariate garaje, clădiri rezidențiale și mașini. În cartierul Şevcenko, de asemeneea, au fost avariate case particulare, garaje și mai multe vehicule. Amintim că ruşii au atacat masiv Ucraina, în noaptea de joi spre vineri, folosind aproximativ 40 de drone şi o rachetă. Armata ucraineană a reuşit să doboare peste 20 de drone şi o rachetă, însă au fost raportate şi câteva lovituri - în regiunile Odesa, Lviv, Ivano-Frankivsk şi Harkiv

UPDATE 3 noiembrie, ora 11.35 Crimeea - Explozie la o termocentrală din Sevastopol

O nouă explozie a avut loc, vineri dimineaţă, în Crimeea, peninsulă ucraineană aflată sub ocupaţie rusă. Potrivit canalului de Telegram "Vânt crimeean", explozia s-a produs în zona Centralei Termice Sevastopol. "La 09:30, la Sevastopol, în fața termocentralei, ar fi explodat ceva" - se arată într-un mesaj. Potrivit canalului Telegram menţionat, în zona dinspre care s-a auzit explozia se află întreprinderi industriale, inclusiv o staţie de asfalt.

UPDATE 3 noiembrie, ora 11.25 Dmitro Kuleba, despre importanţa cooperării între industriile de apărare din Ucraina și din UE

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că relaţia de cooperare dintre industriile din domeniul apărării din Ucraina și din Uniunea Europeană poate deveni o "piatră de temelie" a politicii comune externe și de securitate a UE. Potrivit RBC, ministrul a făcut declaraţia respectivă joi, la conferința ministerială de la Berlin, scrie Rador Radio România.

"O Uniune mai mare și mai puternică - cum să facem ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru extindere și ca viitorii membri să fie pregătiți pentru aderare".

"Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat că UE trebuie să devină mai puternică, pentru a răspunde în mod eficient provocărilor curente. Consolidarea cooperării dintre Ucraina și UE în domeniul industriilor de apărare va deveni o piatră de temelie a politicii externe și de securitate comune a UE. Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și proactivă, capabilă să rezolve conflictele și să le prevină. Iar aceasta este contribuția pe care o poate aduce Ucraina" - a menționat Kuleba.

Ministrul a declarat că Ucraina implementează, în mod activ, reformele necesare pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Totodată, Kuleba a subliniat că extinderea UE și acceptarea noilor state membre nu trebuie să fie o piedică în calea procesului de reformare a Uniunii.

UPDATE 3 noiembrie, ora 09.50 Epava unei drone ruseşti doborâte de ucraineni a căzut în regiunea Ivano-Frankivsk

Ministrul ucrainean de interne, Ihor Klimenko, a raportat că, în timpul atacului masiv lansat de ruşi în noaptea de joi spre vineri, resturi dintr-o dronă doborâtă de forţele de apărare antiaeriană au căzut pe teritoriul regiunii vestice Ivano-Frankivsk. Potrivit ministrului, epava unei drone a căzut în raionul Kaluş, provocând un incendiu la un cămin studenţesc, scrie Rador Radio România.

Amintim că, în noaptea de 2 spre 3 noiembrie, forțele de ocupație ruse au atacat Ucraina cu 38 de drone Shahed-136/131 și o rachetă ghidată Kh-59. Forțele armate ucrainene au reușit să distrugă 24 de drone și o rachetă. Comandamentul Operațional "Sud" din Ucraina a raportat că atacul de noaptea trecută a fost destul de puternic, ruşii lansând drone din mai multe direcții

UPDATE 3 noiembrie, ora 09.40 Rusia poate produce lunar câteva zeci de drone kamikaze (GUR)

Andri Iusov, reprezentant oficial al Direcţiei Principale de Informaţii din Ministerul ucrainean al Apărării, susţine că, în momentul de faţă, Federaţia Rusă poate produce lunar câteva zeci de drone kamikaze. Cu toate acestea, subliniază Iusov, cifrele respective sunt departe de planurile stabilite de Kremlin. Potrivit reprezentantului GUR, Rusia continuă asamblarea (din componente străine) și o anumită cantitate de producție internă de drone, dar nu este vorba despre o producţie de amploare, scrie Rador Radio România.

"Adică planurile stabilite şi rezultatul obţinut sunt total diferite. În momentul de faţă, statul agresor poate produce singur câteva zeci de drone similare Shahed pe lună" - a precizat Andri Iusov. În plus, a adăugat acesta, Federația Rusă continuă să dezvolte producția de drone în Tatarstan, unde ocupanții ruşi construiesc o fabrică mare. "Cu toate acestea, nu au atins capacitatea maximă" - a adăugat Iusov.

UPDATE 3 noiembrie, ora 09.26 Regiunea Kirovohrad - Explozii nocturne la Kropivniţki

Mai multe expozii au fost raportate, joi seară, aproape de miezul nopţii, în oraşul ucrainean Kropiviniţki, în timpul unei alerte de raid aerian care a vizat întreaga regiune Kirovohrad. Exploziile s-au auzit în jurul orei 23:16, scrie Rador Radio România.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat anterior că există riscul ca invadatorii ruşi să atace cu drone de tip Shahed. Deocamdată, nu există informaţii suplimentare privind situaţia din regiunea Kirovohrad, însă, vineri dimineaţă, Forţele Aeriene ale Ucrainei au raportat că, noaptea trecută, Rusia a atacat teritoriul ucrainean cu 40 de drone şi o rachetă. Peste 20 de drone şi o rachetă au fost doborâte de forţele ucrainene.

UPDATE 3 noiembrie, ora 08.54 Aproape 900 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina, în luptele din ultimele 24 de ore (armata ucraineană)

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei informează, în raportul de vineri dimineaţă, că armata rusă a pierdut încă 850 de militari în război. Astfel, de la începutul invaziei la scară largă, pe frontul din Ucraina au murit 303.270 de invadatori ruşi, scrie Rador Radio România.

De asemenea, de la începutul războiului, trupele ucrainene au doborât 322 de avioane și 324 de elicoptere rusești.

Au mai fost distruse 5.265 (+24) de tancuri ale armatei ruse, 9.901 (+24) vehicule blindate, 7.328 (+36) de sisteme de artilerie, 566 de sisteme de apărare aeriană, 854 (+4) de lansatoare multiple de rachete, 9.691 (+33) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 20 de nave/ambarcaţiuni, 5.495 (+7) de drone, 1.551 (+2) de rachete de croazieră și tehnică specială (1.034).

UPDATE 3 noiembrie, ora 08.30 Rusia a atacat Ucraina cu 40 de drone

Forţele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de 2 spre 3 noiembrie, invadatorii ruși au atacat cu 40 de drone de tip Shahed-136/131, lansate din regiunea Kursk și din Primorsko-Ahtarsk. În plus, Federația Rusă a lansat o rachetă Kh-59 din zona ocupată a regiunii ucrainene Herson. Armata ucraineană a distrus 24 de drone Shahed-136/131 și o rachetă ghidată

UPDATE 3 noiembrie, ora 08.28 Regiunea Odesa, vizată de un nou atac cu drone

Şeful Administratei Militare Regionale Odesa, Oleh Kiper, a declarat că armata rusă a atacat regiunea, în noaptea de joi spre vineri, folosind drone kamikaze. Oficialul a raportat o lovitură asupra unei instalații de infrastructură. Potrivit lui Kiper, forțele de apărare antiaeriană din regiunea Odesa au distrus două drone de tip Shahed-131/136. Atacul nu s-a soldat cu victime sau pagube grave.

UPDATE 3 noiembrie, ora 08.18 Atacuri ruseşti în Harkiv

Rusia a bombardat oraşul ucrainean Harkiv, în noaptea de joi spre vineri, atacând cu aproximativ 10 drone de tip Shahed - a anunţat purtătorul de cuvânt al parchetului regional, Dmitro Ciubenko. Acesta a precizat că oamenii legii au înregistrat mai multe pagube, fiind avariate sau distruse locuințe particulare, o instituție de învățământ și mașini, scrie Rador Radio România.

"În urma uneia dintre lovituri, a luat foc o benzinărie, garaje și mașini. O clădire cu două etaje din apropiere a fost parțial distrusă. Nu era o clădire rezidențială, dar avea în interior locuri de dormit pentru staţionarea temporară a oamenilor care au părăsit teritoriile ocupate de Rusia. Acum, salvatorii curăță dărâmăturile" - a afirmat Ciubenko. Nu au fost raportate victime în urma atacului.

UPDATE 3 noiembrie, ora 03.55: Situaţia de pe front pare să se împotmolească: Zelenski încearcă să ridice moralul compatrioților săi

Volodimir Zelenski le-a transmis compatrioţilor, joi seară, un mesaj de încurajare şi recunoştinţă, în condiţiile în care situaţia de pe front pare să se împotmolească într-o încleştare de lungă durată, iar forţele ucrainene par secătuite de rezervişti şi rămase fără mijloace militare care să le permită străpungerea liniilor fortificate ruseşti, scrie news.ro.

„Sunt mândru de toţi cei care luptă pentru Ucraina, distrugând ocupanţii, restabilind poziţiile noastre. Cine se află acum în tranşee."

Continuarea aici

UPDATE 3 noiembrie, ora 02.30: Rușii s-au săturat de războiul lui Putin. Ce arată cel mai recent sondaj referitor la politica Kremlinului

Dacă Vladimir Putin va decide să oprească invazia „chiar acum”, peste 70% dintre cetățeni îl vor sprijini. 34% sunt de acord să pună capăt războiului cu condiția returnării teritoriilor ucrainene ocupate.

Aceste preferințe rezultă din datele unui sondaj de opinie realizat în octombrie 2023 de Centrul Levada.

Continuarea aici