Liviu Dragnea s-a hotărât să joace la rupere

Mai mult chiar, impins de la spate de alegerile locale, Dragnea nu s-a mai multumit, ca pana acum, doar sa transmita in teritroriu semnale de rezistenta tacita in fata a ceea ce pesedistii si aliatii lor politici numesc „prigoana DNA”. Astfel ca, dupa cum reiese din informatiile de ultima ora intrate in posesia noastra, Dragnea va trece chiar la contraatac, decis fiind sa arate ca, dupa esecul „motanelului” Ponta, PSD are acum la conducere un „presedinte jucator”, dupa modelul impus cu succes de Traian Basescu la vechiul PDL. Desigur, noua pozitie de forta pe care Dragnea o va afisa tot mai pregnant are si riscurile sale, de care insa presedintele pesedist pare a fi constient. Mai ales ca acesta s-a destainuit apropiatilor ca este hotarat sa lupte si ca „daca nu ma fac astia pana in toamna, atunci stiu eu ce am de facut…”

Acesta pare sa fie noul motto al presedintelui PSD, cel care s-a hotarat sa ocupe locul de „politician jucator”, ramas liber dupa ce Traian Basescu a ajuns sa se zbata undeva pe la marginea „ligii mari” a politicii. Iar micile „sageti” aruncate de Dragnea de pe scarile DNA-ului, dupa ce a fost nevoit sa inghita si ultima „aroganta” facuta de procurori, cea a statului la coada, este semnalul public ca, de acum inainte, cariera politica a acestuia nu mai poate duce decat ori la bal, ori la spital. Pentru ca loc de intors nu mai este, mai ales ca Dragnea a inceput sa transmita semnale transante ca, daca va rezista „in picioare” pana la alegerile din toamna, atunci isi va asuma pe deplin rolul de „jupan”.

Cum insa Liviu Dragnea este deja condamnat definitiv la inchisoare, chiar daca este vorba de o pedeapsa cu suspendare, strategia acestuia  nu se va centra pe atacuri directe la Justitie. In schimb, va pune toate tunurile pe Klaus Iohannis, mai ales ca se considera ca lipsa proverbiala de reactie a acestuia face din seful statului un „incasator” care duce mult… Insa, in timp ce-l va tine pe Iohannis intr-un „bombardament” continuu, care are si rolul de a submina moralul liberalilor opricum adusi la exasperare de lipsa oricarei sustineri pragmatice venite de la Cotroceni, Dragnea nu va ezita sa plaseze si destule „fumigene” cu privire la sistem. Unul pe care va anunta ca, daca PSD va castiga alegerile parlamentare, il va repune pe „calea echilibrului”.

De asemenea, dupa cum sustin sursele noastre, celalalt pilon principal al noii strategii de presedinte jucator adoptata recent de catre Liviu Dragnea este reprezentat de politica de „extragere” a cat mai multi politicieni liberali din PNL. Pe care, fara a-si crea insa iluzii ca-i poate absorbi direct in bratele primitoare ale PSD-ului, Dragnea intentioneaza sa-i relocheze la ALDE. Iar daca acest plan secret ii reuseste, fie si intr-o oarecare masura, atunci chiar ca se poate spune ca PNL-ul se mai trezeste cu o belea pe cap in pregatirea alegerilor parlamentare, desi nici acum nu ducea lipsa de griji interne.

Pana atunci insa, toti oamenii adusi de Liviu Dragnea prin diverse ministere nu doar ca nu vor fi retrasi, dar au primit indicatii sa nu se clinteasca de pe functiile detinute si sa reziste la orice presiune venita din partea guvernului tehnocrat. Iar acest semnal belicos adresat indirect premierului Dacian Ciolos este cu atat mai interesant cu cat vine intr-un moment in care, de exemplu, oamenii liberalilor din ministere cad „ca mustele”, fiind executati unul cate unul, pe fata. Asta in timp ce protectorii lor, lideri politici recunoscuti ai Partidului National Liberal, nu indraznesc sa schiteze nici cel mai mic gest in a-si salva oamenii pe care tot ei ii impusesera si ii asigurasera de sprijin la greu. Asa ca, in spatele obisnuitei rivalitati la vedere de pe scena politica, in spatele cortinei asistam la o noua distribuire a rolurilor, cu un PNL cu lideri blazati si un PSD cu un presedinte pe cale sa acapareze toata atentia publicului. Bineinteles, asta daca nu cumva „regizorul” nu se hotaraste sa schimbe din nou scenariul din mers, pana in noiembrie, la finalul piesei…

În luna ianuarie motorina se vindea cu 4,22 lei pe litru, iar acum preţul a ajuns la 5,4 lei. În schimb benzina era vândută cu 4,58 lei, iar acum la pompă o găsim cu 5,8 lei.

Asta înseamnă o scumpire cu 19,4% în patru luni pentru motorină şi cu aproape 11% pentru benzină. Cea mai mare creştere a fost în ultima lună. Mult mai mare decât în ţările vecine

În ultimele 30 de zile benzina s-a scumpit în România, în medie cu 3,4%, în timp ce în Ungaria creşterea este de 3,1%, iar în Bulgaria de 2,1 procente. Motorina în schimb s-a scumpit în România cu 4,7%. Spre comparaţie în Bulgaria preţurile au crescut doar cu 0,4 procente

Preţul ţiţeiului a depăşit pragul psihologic de 50 de dolari,

Astfel, românii plătesc printre cele mai mari preţuri pentru motorină din Europa.Mai mult chiar decât ţări ce au un nivel de trai mult mai ridicat precum Austria, Cehia sau Polonia. Doar în Franţa şi Germania şoferii plătesc puţin mai mult decât noi.

Aceeaşi situaţie şi pentru cei care au maşini pe benzină. Doar şase ţări din Uniune au preţuri mai mici decât noi. Analiştii pun diferenţele şi pe seama creşterii economice.

„Când îţi rămân mai mulţi bani în portofel, după ce ai făcut achiziţii cu TVA mai scăzut, când vezi salariul minim crescând, este o anumită relaxare în ceea ce priveşte cheltuielile şi inclusiv tentaţia de a merge cu maşina ca alternativă la transportul public", a declarat analistul financiar Claudiu Cazacu.

Brexitul poate schimba multe lucruri în rău pentru Germania şi pentru Marea Britanie, sugerează semnalele de alarmă, unele interpretate ca ameninţări în tabăra britanică, venite din partea politicienilor, autorităţilor şi mediului privat de business din cea mai mare economie a Europei.

Dacă britanicii votează pe 23 iunie pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Germania va fi, probabil, lăsată să suporte o parte mai mare din costurile pe care le presupune funcţionarea Uniunii, va pierde un aliat politic important şi în cele din urmă şi-ar putea vedea distruse eforturile de a ţine Europa unită.

„Marea Britanie ocupă locul doi în clasamentul contribuţilor nete la bugetul UE. Dacă pleacă, Germania va trebui să plătească mai mult“, explică pentru USA Today Michael Wohlgemuth, directorul biroului din Berlin al think tank-ului Open Europe. „Din perspectivă germană, Brexitul ar însemna că puterea din interiorul organizaţiei se va muta mai mult spre regiunea sudică“.

Triunghiul Londra-Paris-Berlin nu va mai exista, iar ţările orientate mai mult către pieţe cum este Germania vor fi depăşite atunci când se votează în Consiliul European.

„Oamenii şi-ar putea spune: «Ei bine, acum, cu englezii ieşiţi, am scăpat de scan­dalagii şi UE poate face un mare pas înainte spre un stat federal european», însă realitatea este că nemţii şi cetăţenii UE nu vor să vadă mai multă integrare“, a atenţionat Wohlgemuth.

Michael Heise, economist-şef la Allianz, companie germană şi unul dintre cei mai mari asigurători din Europa, crede că cuantificarea impactului economic al Brexitului asupra Germaniei este la fel de dificil de făcut ca evaluarea avantajelor directe.

Un deznodământ pozitiv pentru Germania, deşi nu unul „care te-ar face să sari în sus de bucurie“, este că Frankfurtul ar putea absorbi o parte din operaţiunile de servicii financiare, despre care mulţi experţi spun că vor părăsi Londra în caz de Brexit.

La Berlin, autorităţile nu văd motive de optimism. Din contră, avertizează şeful autorităţii de supraveghere financiară din Germania - Bafin -, ieşirea Marii Britanii din UE ar produce probleme serioase pentru băncile germane, având în vedere expunerea lor masivă la sectorul financiar britanic.