Perioada de vară este mai puțin încărcată în evenimente politice, iar opinia publică este atentă la pregătirea prezidențialelor și parlamentarelor. Totuși, ecourile alegerilor locale nu au încetat în București, unde miza cea mai mare a următorilor 4 ani va fi administrarea celui mai mare oraș al țării. După cum redacția noastră a anunțat încă de la începutul acestei luni, aritmetica voturilor din viitorul Consiliu General va fi una complexă, Nicușor Dan fiind în imposibilitatea de a avea o majoritate stabilă. Repartizarea celor 55 de mandate arată că doar alături de PNL și REPER ar putea ADU (USR-PMP-FD) să întrunească, la limita unui singur vot, o coaliție de 28 de aleși locali, minimul necesar în forul PMB (ADU 17, PNL 7, REPER 4). Problemele acestui scenariu vin din cel puțin două zone.
Pe de o parte, rivalitatea dintre USR și REPER poate oricând arunca în aer colaborarea, în vreme ce consilierii PMP sunt cunoscuți pentru abilitatea de a face negocieri punctuale, conform propriilor interese, mai ales după mesajele Elenei Lasconi, recent aleasă președinte USR. Astfel, orice defectare sau conflict ar conduce la respingerea proiectelor inițiate de edilul ales în urma scrutinului din 9 iunie, susținut de ADU și REPER. Pe de altă parte, surse politice din PSD (16 voturi), PNL (7 voturi) și PUSL (6 voturi) susțin că legitimitatea reprezentării lor de la locale îi determină să aibă o voce puternică în Consiliul General, care să echilibreze lipsa de comunicare și coordonare cu Nicușor Dan din ultimii ani. Asta în condițiile în care USR, PMP, Forța Dreptei și REPER nu au câștigat nicio primărie de sector, acestea fiind adjudecate de PSD (la sectoarele 2, 3 și 4), PNL (la sectoarele 1 și 6) și PUSL (la sectorul 5).
Lideri ai celor 3 partide au declarat pentru știripesurse.ro că temerile celor 6 primari aleși sunt îndreptățite de inexistența performanței administrative a primarului general dintre 2020 și 2024. Mai ales primarii care și-au reînnoit mandatele sunt nemulțumiți de blocajele generate de acesta. Pe lângă faptul că marile proiecte, mai ales cele de infrastructură, au trebuit preluate la nivel de sector, în absența viziunii unitare de la nivelul Municipalității, nici chestiuni elementare precum avize de toaletare pentru arborii care distrug mașini și pun în pericol vieți la fiecare furtună sau autorizarea lărgirii unor artere nu s-au bucurat de mai mult sprijin din partea șefului PMB. În plus, nici cei care se vor instala din octombrie nu trag speranță la o mai bună colaborare cu Nicușor Dan: liberalul George Tuță acuză degradarea Sectorului 1 sub conducerea lui Clotilde Armand, cauționată de Nicușor Dan, fostul prefect al Capitalei și viitorul primar al Sectorului 2, Rareș Hopincă a avut, la rândul său, multe dispute instituționale cu edilul general, iar Vlad Popescu Piedone știe din experiența tatălui său, Cristian Popescu Piedone, că orice încercare de a obține sprijinul PMB pentru comunitatea Sectorului 5 este sortită eșecului.
Nici declarațiile recente ale lui Nicușor Dan, privind organizarea unui referendum local pentru a confisca sume din bugetele locale ale sectoarelor și a limita atribuțiile acestora privind urbanismul nu au fost de natură a obține sprijinul omologilor de la subdiviziunile Bucureștiului. De aici și nevoia primarilor de a se asigura că își pot îndeplini promisiunile asumate în campanie, mai ales în contextul în care nivelul de reprezentativitate al acestora este mai mare, ei obținând, împreună, aproape 400.000 de voturi, prin comparație cu cele 350.000 ale fondatorului USR. În fine, și listele de la sectoare fiind comune în aliața PSD-PNL, cei 6 primari doresc o coerență în hotărârile luate la PMB, astfel încât activitatea lor să nu mai fie subminată ca în ultimii 4 ani. De unde și perspectiva, dată ca sigură, a unei majorități care să asigure decizii în favoarea dezvoltării locale a comunităților de sector, în lumina eșecului edilitar al Capitalei.
Comentează