Avocatul Kristian Winzer, apărătorul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, anunță că a formulat o cerere de constatare a nelegalității unor acte de urmărire penală și de excludere a probelor obținute cu participarea Direcției Generale Anticorupție, în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Vaslui. Demersul este motivat, potrivit avocatului, de lipsa de competență a DGA în cauza respectivă.
Într-o postare pe Facebook, Winzer afirmă că respectarea competenței legale a organelor judiciare și a regulilor de administrare a probelor „NU este negociabilă, NU este o opțiune, NU este o formalitate” și nu poate fi „corectată ulterior prin validări formale”. În opinia apărării, probele obținute de un organ necompetent sunt „prin definiție, probe obținute în mod NELEGAL”.
Avocatul susține că folosirea unor asemenea probe „anulează însăși ideea de proces echitabil” și transformă procedura penală „într-un exercițiu lipsit de garanții constituționale”. „Astfel de probe NU pot fi folosite, NU pot fi ‘reparate’ și NU pot fundamenta o soluție judiciară legitimă”, arată acesta.
Cererea depusă la Tribunalul Vaslui
Potrivit postării, cererea vizează dosarul penal nr. 2562/89/2023 și privește „actele de urmărire penală și procedeele probatorii realizate de/cu participarea lucrătorilor Direcției Generale Anticorupție”. Apărarea arată că, în faza de urmărire penală, lucrători ai Direcția Generală Anticorupție ar fi efectuat sau ar fi participat la activități intruzive și probatorii.
Winzer enumeră, între altele, punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, montarea și utilizarea de dispozitive de înregistrare audio și video, inclusiv în spații private, organizarea flagrantului din 22 septembrie 2023, precum și prelucrarea și transmiterea materialului probator către procurorul de caz. Toate aceste activități sunt considerate de apărare ca fiind realizate de un organ necompetent, în baza jurisprudenței obligatorii a ÎCCJ.
„Strict din perspectivă juridică, apărarea a demonstrat că necompetența materială a organului de urmărire penală afectează legalitatea intrinsecă a probelor”, afirmă avocatul, care adaugă că sancțiunea aplicabilă „trebuie să fie excluderea probelor, ca mecanism autonom de drept probatoriu”.
Contextul dosarului DNA și jurisprudența recentă
Dosarul în care este judecat Dumitru Buzatu a fost instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, fostul lider al CJ Vaslui fiind trimis în judecată pentru luare de mită, în urma unui flagrant realizat în septembrie 2023. Cauza se află în prezent în faza de judecată pe fond, cu administrarea probelor.
Apărarea arată că aceste critici au fost ridicate și în procedura camerei preliminare, însă faptul că nu au fost validate anterior „NU poate legaliza retroactiv acte vădit nelegale” și „NU poate transforma necompetența într-o competență validă”. În opinia avocatului, instanța este obligată să aplice legea și jurisprudența obligatorie, indiferent de soluțiile anterioare.
Demersul se leagă de recursul în interesul legii soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că lucrătorii DGA pot efectua acte de cercetare penală doar în cauze de corupție care vizează personal din cadrul MAI. Această dezlegare obligatorie a restrâns explicit competența DGA, fiind invocată în mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor.
În finalul postării, avocatul subliniază că demersul „NU privește persoane, funcții sau poziții publice”, ci exclusiv aplicarea strictă a normelor de procedură penală și limitele puterii represive a statului. „Ori legea se aplică, ori procesul penal își pierde legitimitatea”, conchide apărătorul, folosind formula „Fiat justitia, ruat caelum”.
Comentează