Lucian Onea, fostul şef DNA Ploieşti, e pe val. Poate scăpa de suspendarea din magistratură

Lucian Onea, fost şef al DNA Ploieşti, trimis în judecată de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), a primit în ultimele zile mai multe veşti bune. După ce vineri, 31 ianuarie, ÎCCJ a revocat măsura controlului judiciar în cazul lui Lucian Onea şi a lui Mircea Negulescu, zis "Portocală", fostul şef al DNA Ploieşti a aflat luni că a obţinut o condamnare în unul dintre dosarele cu greutate pe care le-a instrumentat: cel al lui Valeriu Zgonea. Însă cea mai importantă veste pentru Onea ar putea fi aceea a revenirii în magistratură, pentru că legea îi permite acest lucru.

Decizia ÎCCJ privind controlul judiciar nu este definitivă, ci poate fi contestată de SIIJ. Dacă decizia va rămâne definitivă, Onea va putea cere Secţiei pentru procurori a CSM să revină în profesie. Chiar dacă a fost trimis în judecată de SIIJ, dosarul se află încă în procedura de cameră preliminară. Partea proastă pentru Onea este că o eventuală revenire ar fi de scurtă durată, pentru că dosarul său ar trebui să intre în curând la judecata pe fond, ceea ce i-ar atrage din nou suspendarea.

• CITEȘTE ȘI: DIFERENȚELE dintre gripă, răceală și viroză și cum le tratăm pe fiecare

Potrivit art. 62 din Legea 303/2004, "(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:

a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, după confirmarea judecătorului de cameră preliminară;

a1) când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;

a2) când faţă de acesta s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit."

Motivarea deciziei ÎCCJ privind revocarea măsurii controlului judiciar:

În decizia luată de judecătorul ÎCCJ, privind revocarea măsurii preventive a controlului judiciar, se arată că nu mai există riscul ca inculpaţii Onea şi Negulescu să se sustragă de la anchetă. De asemenea, aceştia au respectat cu stricteţe, pe toată durata controlului judiciar, măsurile obligatorii.

Mircea Negulescu este cercetat pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului şi complicitate la represiunea nedreaptă, iar Lucian Onea (fost șef DNA Ploiești), pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului, represiunea nedreaptă şi cercetare abuzivă. În fapt, cei doi sunt acuzaţi că au constrâns anumiţi martori să facă sesizări şi tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”.

"Analizând actele dosarului prin raportare la dispoziţiile legale menţionate, judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:

Cu privire la măsura preventivă luată faţă de inculpaţii Onea Lucian Gabriel şi Negulescu Mircea, judecătorul de cameră preliminară constată că, prin ordonanţele nr.19/P/2018 din 27.07.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar începând de la 27.07.2018 până la 24.09.2018, măsura fiind prelungită prin ordonanţele din 24.09.2018 de la 25.09.2018 până la  23.11.2018.

Prin ordonanţele din 25.09.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică s-a constatat nulitatea absolută a ordonanţelor din data de 24.09.2018 şi s-a dispus încetarea de drept a măsurii controlului judiciar, iar după audierea inculpaţilor Onea Lucian Gabriel şi Negulescu Mircea, prin ordonanţele nr.19/P/2018, din 25.09.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpaţi de la data de 25.09.2018 până la data de 23.11.2018, inclusiv.

În continuare, măsura a fost prelungită prin ordonanţa nr.21/P/2018 din data de 22.11.2018 a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie până la data de 22.01.2019, apoi succesiv până la data de 21.07.2019.

• CITEȘTE ȘI: Ingredientul care îţi OTRĂVEŞTE ciorba. Semnal de ALARMĂ de la Asociația pentru Protecția Consumatorilor

Judecătorul de cameră preliminară, analizând actele si lucrările dosarului în raport cu temeiurile de drept reglementate de art. 202 alin. (1) şi (3) Cod procedură penală constată că măsura controlului judiciar a inculpaţilor a fost dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară constată că, în cauză, din probele administrate (astfel cum au fost analizate la momentul dispunerii măsurii şi care nu au fost infirmate ulterior luării măsurii preventive faţă de inculpaţii), rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii Onea Lucian Gabriel şi Negulescu Mircea au comis infracțiunile pentru care a fost dispusă măsura preventivă.

Judecătorul mai constată, în baza evaluării gravităţii faptelor, a modului de comitere a acestora, că luarea măsurii controlului judiciar cu consecinţa respectării de către inculpaţii a obligaţiilor stabilite în sarcina acestora în cadrul controlului judiciar era necesară la momentul la care a fost luată şi se impunea şi pentru realizarea scopului avut în vedere la dispunerea acestei măsuri, scop constând, conform art.202 Cod procedură penală, în asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară va constata că în mod legal şi temeinic a fost luată şi menţinută măsura controlului judiciar faţă de inculpaţii Onea Lucian Gabriel şi Negulescu Mircea.

Judecătorul de cameră preliminară, la acest moment procesual, verificând din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, apreciază că în cauză nu mai este necesară menţinerea controlului judiciar, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru revocarea măsurii preventive.

Aprecierea judecătorului are în vedere împrejurarea că măsura preventivă a fost dispusă la data de 27.07.2018 şi, la acest moment, când instanţa a fost sesizată cu rechizitoriul, urmărirea penală fiind finalizată cu trimiterea inculpaţilor în judecată, constată totuşi că măsura controlului judiciar nu se mai justifică în raport cu scopurile avute în vedere de procuror la luarea măsurii preventive. Astfel, judecătorul observă că pe parcursul urmării penale şi al fazei camerei preliminare, inculpaţii Onea Lucian Gabriel şi Negulescu Mircea au respectat cu stricteţe măsurile inerente contorului judiciar, aspect ce formează convingerea judecătorului că inculpaţii prezintă garanţiile necesare pentru judecarea acestora fără menţinerea în continuare a măsurii controlului judiciar. Deşi prezumtive faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, acestea prezintă un anumit grad de pericol social însă o măsură preventivă nu poate fi justificată doar prin prisma acestui element.

Indiferent de natura şi gravitatea acuzaţiilor, menţinerea măsurii preventive, cel puţin după o anumită perioadă, trebuie justificată în mod convingător. Argumentele trebuie să fie specifice şi concrete, nu generale şi abstracte, aşa se prevede şi în jurisprudenţa CEDO.

În analiza cerinţei anterior evocate, se reţine că măsura preventivă a fost dispusă iniţial în considerarea asigurării realizării a două dintre cele trei scopuri alternativ prevăzute de art.202 alin. (1) Cod procedură penală, respectiv cel al bunei desfăşurări a procesului penal şi al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală, neexistând nici la momentul dispunerii măsurii şi nici ulterior temerea că inculpaţii ar putea săvârşi alte infracţiuni.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară ia în considerare trei criterii apreciate pertinente sub aspectul persistenţei ori încetării caracterului necesar al controlului judiciar, respectiv stadiul actual al procedurii, intervalul total de timp în care inculpaţii s-au aflat sub imperiul măsurii preventive şi, în fine, conduita lor procesuală în tot acest interval.

Din perspectiva evoluţiei procesului penal, se constată că în prezent dosarul va ieşi din procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară urmând a se pronunţa pe cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii, iar dacă specificul şi gravitatea acuzaţiilor penale legitimau în fazele anterioare ale camerei preliminare temerea că inculpaţii ar putea influenţa în orice mod buna administrare a procedurilor în ansamblu, o atare temere nu mai are în prezent o justificare obiectivă.

• CITEȘTE ȘI: NU mai arunca sâmburele de avocado: Este o adevărată minune pentru sănătate

În acest ultim sens, nu se poate face abstracţie de durata totală a măsurii preventive sub imperiul căreia s-au aflat în mod continuu inculpaţii. Deşi concordant cu exigenţele de rezonabilitate desprinse din jurisprudenţa Curţii Europene în aplicarea art. 2 din Protocolul 4 la Convenţia europeană, intervalul de timp de circa 1 an şi 6 luni astfel determinat este suficient de îndelungat pentru a impune reevaluarea atentă nu doar a particularităţilor obiective ale acuzaţiilor penale, ci şi a conduitei procesuale a inculpaţilor.

Din această perspectivă, judecătorul de cameră preliminară constată că inculpaţii au avut un comportament procesual pozitiv, au respectat obligaţiile impuse pe durata controlului judiciar, ceea ce relevă asumarea reală a obligaţiilor derivate din măsura preventivă impusă. O atare conduită are semnificaţia unor garanţii ale bunei desfăşurări în continuare a procesului penal, fără a mai fi necesară menţinerea măsurii preventive a controlului judiciar.

Toate aceste aspecte permit judecătorul de cameră preliminară să considere că, la acest moment procesual, nu se mai justifică concluzia că procesul penal se poate desfăşura în parametrii corespunzători doar prin cercetarea inculpaţilor sub măsura preventivă a controlului judiciar, neputându-se susţine pe bază de fapte relevante că prin revocarea măsurii controlului judiciar ar exista vreun risc pentru buna desfăşurare a procedurii judiciare.

Şi în aprecierea judecătorului de cameră preliminară, circumstanţele particulare ale cauzei confirmă susţinerea inculpaţilor privind imposibilitatea obiectivă de influenţare ori împiedicare a procedurii judiciare, indiferent de cursul ei.

Sub acest aspect, verificarea efectuată asupra măsurii preventive a controlului judiciar este distinctă şi nu are legătură cu examinarea şi soluţia ce va fi pronunţată pe fondul cererilor şi excepţiilor invocate în procedura de cameră preliminară, revocarea măsurii preventive fiind justificată cu argumente care nu implică în niciun fel nelegalitatea măsurii preventive ori a actelor de urmărire penală.

Concluzionând, judecătorul de cameră preliminară arată că revocarea măsurii controlului  judiciar nu poate fi refuzată numai pe temeiul gravităţii faptelor şi importanţa relaţiilor sociale lezate, fiind deopotrivă necesar să se constate că măsura preventivă luată este în continuare necesară pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, aşa cum se prevede în art.202 alin. (1) şi (3) şi art.211 Cod procedură penală.

Or, aşa cum s-a arătat mai sus, conduita procesuală a inculpaţilor, în tot cursul procedurii de cameră preliminară, nu prezumă neprezentarea lor pe mai departe în cadrul procesului penal ori necesitatea supunerii lor unei supravegheri sau măsuri speciale care să garanteze buna desfăşurare a procedurii judiciare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 348 alin. (1) Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. (7) cu referire la art.207 alin. (5) Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va dispune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de inculpații Onea Lucian Gabriel şi Negulescu Mircea, prin ordonanțele nr.19/P/2018 din 25.09.2018 ale Pachetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică."