Premium
Un grup de congresmeni democraţi au pregătit un proiect de lege vizând crearea a patru noi posturi de judecător la Curtea Supremă, ca primă mutare în ceea ce se anunţă a fi o luptă legislativă brutală cu conservatorii pentru echilibrul politic al instanţei supreme a SUA, informează New York Times, preluat joi de dpa, notează Agerpres.
Echilibrul politic de la Curtea Supremă, dominată în prezent cu o majoritate de 6 la 3 de judecători de orientare conservatoare, ar putea fi răsturnat dacă Biden va putea numi patru noi membri.
Mondaire Jones, membru al comisiei judiciare a Camerei şi care va participa alături de Nadler la conferinţa de presă de joi, a explicat că privarea conservatorilor de majoritatea de la Curtea Supremă reprezintă o chestiune de protecţie a democraţie, având în vedere o serie de decizii ale acesteia referitoare la dreptul la vot.
"Democraţia noastră atârnă de un fir de păr, iar majoritatea de extremă dreapta de la Curtea Supremă îl retează", a declarat Jones miercuri pentru Daily News.
"Doctrina majorităţii este clară: dacă o lege suprimă dreptul la vot, este constituţională. Dacă apără dreptul la vot, în special al celor de culoare, este neconstituţională. Poporul american s-a săturat", a spus el.
Joe Biden nu a insistat pe ideea creşterii numărului de judecători de la Curtea Supremă în cursul campaniei prezidenţiale din 2020, dar a semnalat că este deschis faţă de această idee, săptămâna trecută anunţând crearea unei comisii pentru a studia ideea unei reforme şi care ar urma să prezinte un raport în acest sens în cursul toamnei.
La rândul lor, republicanii au calificat demersurile vizând extinderea Curţii supreme drept o tentativă a democraţilor de a acapara puterea.
"Nu e nimic nou sau diferit de atacurile politice ale democraţilor asupra Curţii, ci doar o încercare de a le da acestora o falsă legitimitate", a comentat liderul minorităţii din Senat, Mitch McConnell, după anunţul lui Biden.
Totuşi, McConnell însuşi s-a grăbit să confirme numirea judecătoarei Amy Coney Barrett cu câteva zile înainte de alegerile din 2020, încălcându-şi propriul principiu de a nu atribui posturile vacante de la Curtea Supremă într-un an electoral.
