Lydia Khalil, expertă în problemele terorismului: 'Rolul femeilor jihadiste este în mod tradiţional subestimat'

Femeile din 'califatul' proclamat de gruparea Stat Islamic (SI), chiar dacă se declară simple 'mame casnice', 'dezamăgite' sau 'pocăite' ale jihadului, rămân pentru ţările lor de origine, care refuză să le reprimească, în primul rând militante potenţiale foarte periculoase, notează AFP într-un comentariu difuzat vineri, potrigit agerpres.ro.

Citeste si O copie a dosarul Tel Drum, în care este cercetat Liviu Dragnea, a fost trimisă Secției pentru Magistrati - Anunțul făcut de Nistor Călin

'Rolul femeilor jihadiste este în mod tradiţional subestimat. În acest domeniu, ca şi în multe altele, gruparea Stat Islamic a modificat regulile jocului', explică Lydia Khalil, expertă în problemele terorismului la Institutul de studii australian Lowy.

Departe de clişeul care le prezintă ca soţii de jihadişti 'înşelate', 'îndoctrinate' sau 'forţate', ele au fost chemate să lupte sau să participe la 'organizarea de atacuri teroriste', scrie Lydia Khalil într-o analiză, în contextul cazurilor foarte mediatizate ale tinerelor Shamima Begum şi Hoda Muthana.

Şi, chiar atunci când au rămas la distanţă de violenţe şi de atrocităţile comise de SI, femeile jihadiste au ocupat un loc important în ochii grupării prin rolul lor în educarea copiilor.

'Ceea ce se aşteaptă de la ele este perenizarea ideologiei prin educaţie', în interiorul califatului sau în mod 'subteran' în ţara lor de origine, consideră Amélie Chelly, de la EHESS Paris.

În urma ofensivei Forţelor democratice siriene (FDS, alianţa arabo-kurdă sprijinită de coaliţia internaţională sub comandament american), aproape 1.000 de străini suspectaţi de apartenenţă la gruparea SI au fost făcuţi prizonieri. Femeile şi peste 2.500 de copii ai jihadiştilor, proveniţi din 30 de ţări, au fost trimişi în tabere în nord-estul Siriei, sub controlul FDS.

'Dintre cele aproximativ 20 de femei franceze deţinute într-o tabără, cel puţin şapte sau opt sunt considerate ca extrem de periculoase', a dezvăluit o sursă franceză apropiată acestui dosar.

'Acestea sunt militante înverşunate ale SI, care la nevoie impun ordinea în tabără împotriva acelora care nu respectă sharia (legea islamică)', afirmă sursa.

După ce mult timp a pledat pentru judecarea lor la faţa locului, Franţa nu exclude acum repatrierea cetăţenilor săi, pentru a evita riscul 'dispersării' lor atunci când va începe retragerea celor 2.00 de militari americani staţionaţi în nord-estul Siriei.

'Asumarea responsabilităţii de a le aduce înapoi este enormă. Este un risc real', admite o sursă apropiată acestui dosar la Paris.

Justiţia din statele occidentale este slab dotată pentru a le judeca pe femeile al căror rol, dificil de cuantificat, va fi fost mai ales ideologic, în special în unităţile de poliţie religioasă.

Contrar ideilor comune, femeile au fost adesea motorul radicalizării unui partener, fiu sau frate, cum s-a întâmplat în cazul lui Amédy Coulibaly, autorul atacului din ianuarie de la magazinul Hyper Cacher din Paris, şi al partenerei sale de viaţă, Hayat Boumedienne, plecată ulterior în Siria, notează cercetătoarea Amélie Chelly.

La rândul său, sociologul Farhad Khosrokhavar atrage atenţia că trebuie făcută distincţia 'între pocăite, îndârjite, nehotărâte şi traumatizate'. Chiar dacă nu există 'un model stabilit pentru deradicalizare, nu înseamnă că nu poate fi încercat', afirmă el.

Jihadistele care revin, odată încarcerate şi judecate în ţările de origine, vor crea însă şi o altă problemă.

'Nicio femeie nu s-a radicalizat (deocamdată) în închisoare. Administraţia penitenciară este îngrijorată acum de o potenţială radicalizare feminină în interiorul închisorilor franceze', a arătat Géraldine Casutt, specialistă elveţiană în jihadul feminin, într-un interviu pentru postul France 24.