DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Macron, replică pentru China: Se implică în 'marele joc' din Africa de Est

Emmanuel Macron Xi Jinping

Pe fondul sporirii influenței chineze în Africa de Est, președintele francez Emmanuel Macron a luat atitudine și a descins într-un turneu fulger în această zonă prin care intenționează să reafirme susținerea Parisului pentru aliații săi și să își consolideze poziția strategică.

România Liberă:

Pentru prima oară de la alegerea sa și după mai multe deplasări în Africa de Vest, președintele francez efectuează un turneu în estul continentului, într-o regiune în plină bulversare și unde influența chineză nu încetează să crească.
Președintele Macron a plecat spre Djibouti luni, 11 martie pentru o vizită-fulger cu scopul reafirmării susținerii Parisului. Aliat istoric și strategic al Franței, micul stat din Cornul Africii se confruntă cu un peisaj geopolitic perturbat de recenta reconciliere dintre Etiopia și Eritreea vecine. Este prima oară după nouă ani când un președinte francez face o vizită partenerului djibutian, care resimte un sentiment de „abandon”.
Etapa prezidențială în Djibouti devenise relativ urgentă în contextul în care „marele joc” s-a intensificat în jurul micului teritoriu (23.000 kmp și 900.000 locuitori), independent din 1977 și care a căpătat o importanță strategică majoră prin poziția sa pe axa dintre Mediterana și Oceanul Indian, structurată pe Canalul Suez, Strâmtoarea Bab-el-Mandeb (în apropiere de Djibouti) și Strâmtoarea Malacca.
Marți dimineață, la întâlnirea bilaterală între Emmanuel Macron și omologul său Ismail Omar Guelleh, partea djibutiană a abordat probleme privind locul pe care Djibouti l-ar putea ocupa în recompunerea regională în curs. Apoi, președintele Macron  s-a deplasat la baza militară franceză, cea mai mare din Africa, unde se află 1.450 de soldați.
Deși scurtă, vizita prezidențială și susținerea afirmată de Paris ar putea permite înlăturarea resentimentului și frustrării exprimate în ultimii ani de autoritățile din Djibouti. Un diplomat francez la post în regiune recunoaște că în relația cu Djibouti  Franța „s-a considerat multă vreme în teren cucerit” și a lăsat câmp liber, în special pentru chinezi.
Nici o dimensiune economică nu a fost prevăzută pentru această etapă a turneului, dar deplasarea lui Macron a avut  un puternic accent securitar,  având în vedere că Djibouti nu este în poziție de forță la ora în care premierul etiopian Abiy Ahmed întărește relațiile cu Eritreea și Somalia, doi vecini cu care Djibouti întreține relații delicate de mai mulți ani. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Ultimele ieşiri ciudate ale generalului Valerii Gherasimov, şeful Statului Major al Armatei Ruse, într-o conferinţă despre noile tactici, strategii, abordări ale Armatei Ruse – calificată drept o ajustare a unei doctrine Gherasimov 2 - dezvăluie presiunea crescândă pe care organismal militar rus o are spre componenta de putere şi decizie din Rusia.
Într-adevăr, deja Gherasimov însuşi e considerat omul forte al sistemului, dar şi autorul doctrine războiului hibrid – identificat în subtextul unui articol şi discurs din 2013, chiar dacă teoria este una pur occidentală. Pe de altă parte, Serghei Shoigu, ministrul rus al Apărării, este cel de-al doilea personaj cu influenţă majoră în deciziile Kremlinului.
Susţinerile din 2 martie făcute de către Gherasimov, inclusiv în faţa unor ataşaţi militari şi invitaţi occidentali, au subliniat foarte clar plasarea Rusiei în poziţii de duşman cu Occidentul, cu Statele Unite în primul rând, o postură nenegociabilă. În plus, acuzaţiile la adresa tacticilor pe care le-ar utiliza „duşmanul“ occidental sau american ar fi o combinaţie de soft power, revoluţii colorate, utilizarea nemulţumirilor şi protestatarilor interni şi lovituri aeriene precise peste tot în lume.
Dacă prima parte e o obsesie a lui Gherasimov (foto dreapta) şi a lui Putin - care a criticat puterea soft şi revoluţiile colorate, ulterior Primăvara Arabă, ca să nu mai vorbim despre pretenţia că Hillary Clinton, ca secretar de stat, ar fi dat semnalul manifestaţiilor masive anti-Putin din 2011 - reluarea temei azi nu este decât o reflectare a fricii de cetăţeanul rus, care protestează non stop pentru îngrădirea drepturilor sale, duminica aceasta împotriva legii internetului care începe să separe Rusia de internetul global, obligând ca totul să fie păstrat doar pe servere aflate în Rusia, sub controlul cenzurii politice, concomitent cu legi de sancţionare a produsului subversiv şi anti-guvernamental.
Referirea şi reluarea temei reflectă frica de cetăţeni în contextul complicat în care Vladimir Putin a reuşit să scadă la cel mai jos nivel în sondajele oficiale de opinie, la 32%, deşi nu are nici un contracandidat şi a avut grijă să nu existe opoziţie nici formală, nici informală. Referirea la colaborarea cu Coloana a Cincea, ba dând şi un nume inventat prezumatei operaţiuni occidentale în derulare - „Calul Troian“ - este şi un avertisment către protestatarii proprii că riscă să fie taxaţi drept trădători de ţară şi unelte ale duşmanului. Scăderea dramatică de încredere în Vladimir Putin nu prea respectă îndemnul său din discursul despre starea naţiunii, care cere unitatea poporului şi susţinerea autorităţilor.(Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Companiile din România cu cele mai mari exporturi în Marea Britanie vin din industria auto. Ford şi Dacia îşi vând acolo maşinile. Pentru ele, scenariul unui Brexit fără acord, despre care premierul Theresa May a spus că este oricând posibil, este aducător de veşti proaste: guvernul de la Londra a exceptat de la aplicarea de tarife post-Brexit 87% din importuri, dar nu şi autovehiculele.
În Marea Britanie s-au vândut anul trecut 24.169 de maşini Dacia, marca românească având o cotă de 1% pe piaţa britanică. Dacia Duster exportată este produsă în România. Celelalte modele de Dacia vândute pe piaţa britanică sunt fabricate de Renault în Maroc. Totodată, mulţi dintre producătorii de componente şi piese auto din România sunt furnizori ai constructorilor auto germani. Una din şapte maşini germane ajunge pe piaţa britanică.
De asemenea, Marea Britanie este cea mai mare piaţă de export pentru producătoriiromâni de vinuri. În 2017, 23% din exporturile de vin s-au dus acolo.În planurile sale de a evita scumpiri în lanţ după o eventuală ieşire a ţării din UE fără acord, Londra a exceptat temporar vinul de la impunerea de tarife de import.
Dacă Marea Britanie ar părăsi UE fără un acord comercial, schimburilor comerciale dintre cele două părţi li s-ar aplica regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care înseamnă tarife de import.
O schemă unilaterală temporară anunţată de guvernul de la Londra, după ce parlamentarii britanici au respins pentru a doua oară acordul de divorţ propus de premierul May, prevede că 87% din toate importurile ţării, în funcţie de valoare, vor fi eligibile pentru acces cu tarife zero, faţă de 80% în prezent, potrivit presei britanice.Însă noulsistem înseamnă că 82% din importurile din UE vorfi libere de taxe, faţă 100% în prezent, scrie metro.co.uk. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.