Premium
Restituirea proprietăților care au aparţinut bisericilor istorice maghiare din Transilvania este îngreunată de o nouă decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care unifică practica privind retrocedarea de imobile către cultele religioase, a scris joi, portalul de limbă maghiară "Krónika" din Cluj-Napoca preluat de Rador Radio România.
Vezi și: Kelemen Hunor dă de pământ cu ÎCCJ: Legiferează furtul comuniștilor!
Articolul publicat de portalul aminitit, subliniază că potrivit dispoziţiei, dată publicităţii marţi, care este obligatorie pentru toate instanţele din România, bisericile trebuie să facă dovada în mod direct a dreptului de proprietate asupra şcolilor lor înscrise în cartea funciară în secolul al XIX-lea. Decizia a fost luată după ce s-a constatat o divergenţă de practică cu privire la interpretarea şi aplicarea legii în litigiile dintre Eparhia Reformată din Ardeal şi Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România, însă prin această decizie instanţa a pus obstacole semnificative în calea procesului, a scris Krónika.
Potrivit portalului, Instanța Supremă a pronunțat o decizie fără precedent în jurisprudența românească după schimbarea de regim din 1989 ca răspuns la procesele intentate de Eparhia Reformată din Ardeal (EREK) cu privire la retrocedarea bunurilor Colegiului Bethlen Gábor, din Aiud.
Eparhia Reformată din Ardeal revendică de mulți ani prin instanţe, printre altele, locuinţele profesorilor și alte proprietăți aparținând fostelor bunuri ale colegiului din Aiud și Cimbrud, judeţul Alba. Pe lângă clădirile colegiului, a obţinut şi restituirea unor locuinţe pentru profesori, dar au existat mai multe sentinţe negative. Au fost situaţii în care una dintre proprietățile din același extras de carte funciară a fost restituită, iar cealaltă nu a fost restituită, a scris portalul pe baza informațiilor avocatului János Székely. Asistentul universitar la catedra de drept al Universităţii Sapientia este de mulți ani unul dintre reprezentanții legali ai Eparhiei Reformate din Ardeal în procesele judiciare.
"Esența hotărârii pronunţate acum este aceea că în cazul în care Eparhia Reformată din Ardeal nu este înscrisă în cartea funciară a proprietății, ci este înscrisă o şcoală bisericească, proprietatea Eparhiei poate fi dovedită în instanță doar prin probe directe împotriva datelor din cartea funciară. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare proprietate care urmează să fie restituită trebuie să dovedim că școala înscrisă în cartea funciară a fost fondată de Eparhie", a explicat János Székely pentru portalul Krónika.
Specialistul a mai spus că până acum în multe procese judecătorești a fost dovedit faptul că EREK este adevăratul proprietar, în pofida faptului că în cartea funciară a fost trecut numele școlii. Școlile bisericești reformate aparțineau de proprietatea bisericii în baza dreptului istoric, însă în secolul al XIX-lea au fost înregistrate pe numele școlilor pentru ca scopul lor să fie evident pentru toată lumea, a explicat avocatul, care a menţionat: Decizia de la București este neobișnuită în sistemul juridic românesc în multe privințe. Prin aceasta, Instanţa Supremă nu asigură o interpretare uniformă a legii, ci mai degrabă dă instrucțiuni instanțelor care judecă cauze concrete cu privire la modul de evaluare a probelor în cauzele respective. În practică, noua prevedere înseamnă că bisericile trebuie să dovedească cu acte scrise faptul că o parte din proprietatea lor - imobil, teren - a fost atribuită pentru înfiinţarea şcolii. Adică trebuie prezentat documentul de înființare al școlii, de exemplu, din 1860. Ceea ce este mai puţin fezabil, deoarece decizia de unitate juridică se referă la prezent și nu la secolul al XIX-lea, a precizat János Székely, care a adăugat: "În urmă cu o sută cincizeci de ani, sistemul juridic al vremii nu prevedea că dacă biserica a întemeiat o școală, aceasta necesită un act de înființare și toate procedurile cu care suntem obișnuiți în zilele noastre. De aceea, noua procedură probatorie va îngreuna foarte mult restituirile în curs și viitoare".
Avocatul a mai menţionat că vor sesiza, probabil, Curtea Constituţională, deoarece Instanţa Supremă şi-a depăşit autoritatea constituțională în ceea ce privește deciziile de unitate juridică: nu numai că a interpretat legea, ci a determinat și modul în care anumite mijloace de probă trebuie interpretate de către instanțe. Noua interpretare juridică românească va crește numărul reclamanților care se vor adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. EREK are 12-14 procese la Strasbourg pentru care toate căile de atac din România au fost epuizate, a conchis János Székely.
