Guvernul a publicat în transparență decizională Legea privind măsurile fiscale, prin intermediul căreia se vor introduce o serie de măsuri fiscale care vor avea un impact major asupra cetățenilor. Premierul Marcel Ciolacu va merge în fața Parlamentului, în cursul acestei săptămâni, unde își va angaja răspunderea pe acest proiect de lege.
Practic cei cu PFA plătesc cota cea mai mare la Sănătate, nu beneficiază de concediu medical și nu au beneficiat niciodată de facilități, reduceri sau scutiri.
O analiză pe textul propus arată că triplarea contribuției la Sănătate este neconstituțională:
CONSULTAȚI AICI DOCUMENTUL
”Măsurile propuse prin dispozițiile prevăzute la Cap. II art. III, pct. 31 din proiectul de lege încalcă dispozițiile art. 1, 4, 16, 45, 56 și 135 din Constituția României).
1. Norma este contradictorie, imprecisă, lipsită de predictibilitate și de proporționalitate
În cazul intrării în vigoare a formei propuse la art. 170 Cod fiscal și aplicării acesteia, unicul efect juridic produs este acela al majorării semnificative a cuantumului contribuției pentru sănătate pentru o singură categorie de contribuabili, respectiv pentru persoanele care realizează venituri din activități independente.
Astfel, față de scopul și obiectivele declarate la Cap. I din același proiect legislativ, se constată că modificările propuse la art. 170 Cod fiscal nu se încadrează în nici unul dintre acestea, fiind nemotivate, nejustificate prin necesități obiective și nedemonstrate prin calcule.
Măsura vizează înlocuirea plafoanelor de 12, respectiv, 24 de salarii minime brute pe economie la calculul contribuției pentru sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din activități independente, cu un plafon de 60 de salarii minime brute pe economie, adică de 5, respectiv de 2,5 ori mai mare față de plafoanele stabilite în prezent.
În mod evident, majorarea contribuției pentru sănătate și aplicarea acesteia doar unei singure categorii de contribuabili nu duce, în nicio ipoteză rațională, la utilizarea eficientă a resurselor fiscale ale statului, gestionarea corespunzătoare prin politici fiscale prudente în zonele de optimizare fiscală, restructurarea și gestionarea facilitățile fiscale în perioade de deficit bugetar excesiv, asigurarea gestionării dezechilibrelor fiscale, înlăturarea risipei de fonduri publice, combaterea evaziunii fiscale și consolidarea disciplinei financiar fiscale, așa cum sunt definite prin proiectul de lege obiectivele urmărite. În fapt, unele dintre consecințele negative ce se dorește a fi combătute ar putea să se dezvolte și să se agraveze ca urmare a aplicării măsurii propuse.
Plafonul maxim actual a fost stabilit la valoarea a 24 de salarii minime brute pe economie prin OUG nr. 16/2022. Dacă după un an, acest plafon se majorează de 2,5 ori fără nici un raționament acceptabil, fără un calcul justificativ și fără nici un fel necesitate obiectivă, măsura generează un precedent cu efect distrugător pentru orice predictibilitate în activitățile economice independente. Este, practic, exclusă orice proiecție multi-anuală și deschisă calea instabilității în domeniul profesiilor și activităților economice independente.
Luând în considerare diferența de tratament fiscal între persoanele care plătesc contribuția pentru sănătate în limita plafonului de șase salarii minime și cele care plătesc la nivelul unui plafon de zece ori mai mare, pentru, aparent, aceleași servicii medicale, se prezintă ca o evidentă disproporționalitate, lipsită de elemente obiective și de rațiuni sociale.
Sub plafonul celor 60 de salarii minime brute pe economie, plata CASS se constituie într-o dublă impozitare a veniturilor, fără ca beneficiul să fie proporțional cu contribuția prestată.
Nu există nicio corelare între valoarea contribuției și serviciile medicale de care beneficiază contribuabilul.
Este descurajată realizarea de venituri mai mari obținute din muncă.
În Expunerea de motive a proiectului de lege nu există nicio mențiune cu privire la necesitatea modificărilor legislative privind contribuția pentru sănătate a persoanelor care obțin venituri din activități independente.
Există o referire la sectoarele economice unde există în prezent facilități sau scutiri la plata contribuției pentru sănătate, dar acestea nu sunt în domeniile activităților independente.
În același sens, nu există nicio mențiune care să motiveze majorarea exponențială a contribuției obligatorii pentru sănătate, pentru contribuabilii care, și în prezent, plătesc cele mai mari contribuții obligatorii.
2. Discriminare flagrantă între contribuabili
Persoanele care desfășoară activități economice independente nu beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă (concediu medical) în aceleași condiții cu salariații.
Astfel, procedurile de calcul și plată ale indemnizației fac ca titularii PFA să nu beneficieze de concediu medical plătit deoarece plata contribuției pentru sănătate se realizează, de regulă, anual pe baza veniturilor realizate, nu există stagiu lunar de contribuție, nu sunt venituri constante încasate lunar și titularii PFA sunt proprii angajatori.
Astfel, calculul veniturilor pentru ultimele șase luni este irelevant și inutil pentru orice plată, inclusiv ca cheltuială deductibilă, iar plătitorii indemnizației pentru primele cinci zile de incapacitate temporară de muncă sunt chiar persoanele aflate în incapacitate temporară de muncă.
Specific activităților economice independente, dacă titularul este în incapacitate temporară de muncă, forma de organizare a activității nu realizează venituri, ceea ce face ca întregul risc să fie suportat de titular, în timp ce în cazul salariaților riscul revine angajatorului și, în condițiile legii, se suportă de către angajator și de către FNUASS.
Cu alte cuvinte, deși plătesc o contribuție pentru sănătate semnificativ mai mare în comparație cu persoanele salariate, persoanele care obțin venituri din activități independente nu beneficiază de integralitatea serviciilor de sănătate asociate acestei contribuții.
3. Injustă așezare a sarcinilor fiscale
Persoanele care realizează venituri din activități independente profesează exclusiv în condițiile economiei de piață cu regim concurențial. Realizează venituri integral urmăribile și supuse măsurilor executorii dispuse de organele fiscale.
Nu se pot sustrage de la plata contribuției pentru sănătate fără a suporta imediat regimul sancționatoriu prevăzut de lege și dispus de organele fiscale.
Contribuțiile pentru sănătate de la persoanele care obțin venituri din activități independente se colectează integral și în termenele stabilite de lege. Aceste persoane nu sunt scutite de plata contribuției pentru sănătate și nu beneficiază de facilități fiscale specifice categoriei de venituri realizate.
Practic, eventualul deficit înregistrat la Fondul de sănătate nu este cauzat de această categorie de contribuabili. Intențiile declarate ale proiectului de lege privind restructurarea facilităților fiscale mai ales a acelor categorii de facilități fiscale care și-au atins obiectivele, cu o perioadă de implementare care le-a asigurat sprijin pentru plătitorii de impozite și taxe în calitate de beneficiari a căror menținere nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv, precum și înlăturarea dezechilibrelor fiscale din marile servicii publice, în special cele din domeniul sănătății publice ca urmare a existenței unui număr mare de plătitori de impozite și taxe care sunt scutiți de la plata acestora nu au legătură cu persoanele care obțin venituri din activități independente.
Este injustă acoperirea deficitului rezultat din fraude, proastă colectare, facilități și scutiri de plată, prin majorarea contribuției unei categorii de contribuabili buni-platnici. În realitate, măsura propusă este o sancționare a veniturilor suplimentare realizate din muncă, o disfuncție introdusă în activitatea economică de tip concurențial.
În forma actuală a legii, contribuția pentru sănătate a persoanelor care realizează venituri în condițiile art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din Codul fiscal (activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții, dobânzi dividende activități agricole, silvicultură și piscicultură, alte surse) se calculează prin însumarea tuturor acestor venituri realizate anual.
În forma propusă, veniturile din activități independente ies din calculul însumat al veniturilor extrasalariale, ceea ce face ca un asemenea contribuabil să plătească o contribuție pentru sănătate pentru venituri din activități independente și, dacă este cazul, o altă contribuție pentru sănătate pentru veniturile realizate din alte surse, respectiv cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) din Codul Fiscal. Dacă persoana în cauză este și salariat, atunci se ajunge la plata a trei contribuții de sănătate! Principiile constituționale ale nediscriminării între cetățeni și justei așezări a impunerilor fiscale exclud ipoteza unei duble sau multiple contribuții pentru sănătate.
În același timp, sub plafonul celor 60 de salarii minime brute pe economie, plata contribuției pentru sănătate este, în fapt, un alt doilea impozit, o sancțiune fiscală aplicată unei persoane care profesează independent și obține venituri mai mari.
Majorarea plafonului la valoarea a 60 de salarii minime brute pe economie se aplică doar veniturilor din activități independente, în timp ce pentru celelalte categorii de venituri se păstrează plafoanele de 6, 12 și, respectiv, 24 de salarii minime brute pe economie, fără a exista o motivare, o necesitate obiectivă sau un interes public legitim și fără nici un fel de legătură cu scopul și obiectivele declarate în chiar proiectul legislativ criticat.
Potrivit dispozițiilor constituționale, sumele colectate la Fondul de sănătate pot fi utilizate doar pentru servicii medicale. Inițiatorul invocă existența a 1,2 milioane de persoane care, deși realizează venituri, sunt scutite la plata contribuției pentru sănătate.
În aceste condiții, proiectul de lege propune reducerea deficitului bugetar înregistrat la Fondul de sănătate (fraude, scutiri, colectare deficitară a contribuțiilor obligatorii) printr-o injustă așezare a sarcinilor fiscale, respectiv printr-o dublă majorare (bază de calcul și plafon maxim) a contribuțiilor unei singure categorii de contribuabili. Categorie care plătește cele mai mari contribuții și care nu beneficiază de niciun fel de scutire sau reducere și nici de una dintre componentele serviciilor medicale, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.
Inutilitatea practică a măsurii
Chiar presupunând că nu se va respecta obligația legală de a nu aplica măsuri fiscale noi mai devreme de șase luni de la data adoptării, dacă noua reglementare se aplică anului fiscal următor (începând de la 1 ianuarie 2024), veniturile suplimentare preconizate a se realiza la Fondul de sănătate pe seama activităților economice independente vor fi încasate în mai 2025!
Astfel, se exclude orice raportare a măsurii la deficitul bugetar, la insuficiența veniturilor colectate și la deficitul specific existent la Fondul de sănătate în anul 2023.
De la acești contribuabili, sumele datorate drept contribuție de sănătate s-au colectat integral în mai 2023 pentru anul fiscal 2022 și se vor colecta integral în mai 2024 pentru anul 2023, corespunzător dispozițiilor legale în vigoare în prezent.
Dacă pentru ultimul trimestru al anului 2023 există un deficit bugetar mai mare decât cel asumat, o insuficientă colectare a veniturilor bugetare și un deficit bugetar specific la Fondul de sănătate, acestea nu sunt cauzate de incompleta colectarea contribuțiilor de sănătate de la titularii PFA ori de cuantumul scăzut al acestor contribuții.
În raport de contribuțiile de sănătate colectate de la salariați (mai ales de la cei din sectorul bugetar suportate din bugetul de stat!), contribuțiile de sănătate ale titularilor PFA sunt complet colectate și semnificativ mai mari, situate la nivelul plafonului de 24 de salarii minime pe economie.
Peste 370 de mii de contribuabili PFA (împreună cu familiile titularilor) ar trebui să acopere și să suporte fraudele, incompetența și ineficiența manifestate în colectarea și administrarea Fondului de sănătate.
Sunt afectate, direct și grav, predictibilitatea activităților economice și a veniturilor preconizate de PFA și se creează un precedent periculos care va permite majorarea plafonului maxim la discreția guvernului, inducând instabilitate economică și încurajarea evaziunii.
Pentru clarificare, avocații și notarii reprezintă sub 6% din totalul persoanelor care realizează venituri din activități economice independente!
Nici pe termen scurt, așa cum se susține public, nici pe termen lung așa cum pretinde proiectul de lege, arbitrara împovărare a persoanelor care obțin venituri din activități economice independente nu va aduce vreun beneficiu, public sau privat.”
Comentează