Ministerul Apărării Naționale precizează, într-un răspuns pentru stiripesurse.ro, că declarațiile generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, referitoare la necesitatea de a avea provizii minime pentru situații de urgență și la utilitatea dobândirii unor cunoștințe elementare de instruire militară reprezintă viziunea profesională și recomandările celui mai înalt responsabil militar al Armatei României privind creșterea rezilienței individuale și societale.
Potrivit MApN, aceste recomandări sunt formulate în linie cu cele mai bune practici din state aliate precum Finlanda, Suedia și Danemarca și se încadrează în obiectivele strategice asumate de România la nivel NATO și UE. Instituția subliniază că mesajele șefului Statului Major al Apărării au caracter preventiv și educativ și sunt parte a unei culturi moderne de securitate, care presupune populație mai bine informată și pregătită pentru diverse tipuri de crize.
MApN arată că apelul la constituirea unei rezerve minime pentru 72 de ore la nivel de gospodărie este în acord cu standardele generale de pregătire pentru situații de urgență promovate la nivel interinstituțional, inclusiv de structuri precum Departamentul pentru Situații de Urgență, și cu recomandările formulate la nivel european. Recomandarea vizează apă, alimente neperisabile și alte resurse de bază pentru a acoperi intervale scurte în care serviciile publice pot fi afectate de dezastre naturale, crize energetice sau alte situații excepționale și nu constituie un indiciu al unei amenințări militare iminente.
Aceeași linie a fost exprimată public de generalul Gheorghiță Vlad în intervenții media în care a insistat că România nu se află în pragul unui război, dar trebuie să „nu mai fie prinsă nepregătită” și să își alinieze cultura de pregătire la standardele aliaților, inclusiv prin asumarea ideii că populația trebuie să știe cum reacționează în criză.
Nu se introduce serviciu militar obligatoriu
Ministerul mai precizează că recomandările privind dobândirea unor cunoștințe minime de instruire militară nu sunt expresia introducerii prin declarații a vreunei forme de serviciu militar obligatoriu, ci se înscriu în direcția consolidării rezervei și a rezilienței societale prin instrumente voluntare și programe legale de pregătire.
În discursurile publice recente, generalul Vlad a indicat explicit interesul pentru creșterea capacității de instruire a populației și pentru ca un număr cât mai mare de cetățeni să înțeleagă bazele apărării și, acolo unde legislația o va permite, să poată participa voluntar la programe de instruire, în logica unor modele practicate de alte state aliate.
Reziliența, pilon al Strategiei Naționale de Apărare
În răspunsul oficial, MApN leagă explicit mesajele șefului Statului Major al Apărării de Strategia Națională de Apărare a Țării, unde reziliența națională este definită drept pilon esențial al apărării și sunt prevăzute măsuri privind pregătirea populației și a teritoriului pentru apărare. Recomandările privind proviziile de urgență și instruirea minimă sunt prezentate ca „măsuri proactive” de consolidare a rezilienței societale, în concordanță cu obligațiile asumate de România și cu practica celorlalte state NATO, nu ca răspuns la un risc concret, imediat sau la schimbarea nivelului oficial de alertă. MApN nu indică în răspuns existența unei noi evaluări de risc care să fi generat un nivel special de alarmă pentru populație, accentul fiind pus pe necesitatea unei culturi permanente de pregătire.
Instituția arată că recomandarea privind rezerva de 72 de ore este aliniată la standardele comune de protecție civilă și la mesajele comunicate de structurile responsabile cu gestionarea situațiilor de urgență, fiind parte a unei abordări integrate în care instituțiile statului transmit mesaje coerente privind conduita populației în cazul unor crize. În același registru, platforma „fiipregatit.ro” este indicată ca resursă oficială unde cetățenii pot găsi ghiduri și instrucțiuni privind tipurile de riscuri și kiturile minime recomandate.
Programe existente: rezerviști voluntari și militari voluntari în termen
În ceea ce privește instrumentele concrete prin care este susținut obiectivul pregătirii populației și a teritoriului pentru apărare, MApN indică Programul „Rezerviști voluntari”, reglementat prin Legea nr. 270/2015, care permite cetățenilor să se angajeze, pe bază voluntară, în rezerva operațională a Armatei României. Acest mecanism este prezentat ca parte a răspunsului instituțional la nevoia de forțe suplimentare bine instruite și integrate în structurile de apărare, fără a apela la obligativitatea stagiului militar. Programul oferă cadru legal, instruire, beneficii și obligații clare pentru cei care optează benevol să devină rezerviști.
Răspunsul ministerului menționează și „noul concept al militarilor voluntari în termen”, destinat tinerilor între 18 și 35 de ani care doresc să urmeze o formă de pregătire militară de bază, în baza modificărilor propuse la Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, aflate în prezent pe circuitul legislativ. Potrivit explicațiilor publice anterioare oferite de MApN, acest concept prevede o perioadă limitată de instruire, cu statut și beneficii clare, ca instrument suplimentar de completare a rezervei și de creștere a nivelului de pregătire în rândul populației tinere.
Comentează