La peste o lună de la trasarea unei „linii roșii” pentru Iran, Donald Trump se apropie de momentul în care va trebui să ia o decizie, relatează CNN.
El a declarat că, dacă Iranul va împușca protestatari, „îi vom lovi foarte tare acolo unde îi doare”. Le-a transmis protestatarilor să continue, sugerând că „AJUTORUL ESTE PE DRUM”.
Trump nu și-a respectat însă aceste promisiuni. La mijlocul lunii ianuarie, a susținut că „uciderea s-a oprit”, însă Iranul a continuat să reprime violent protestele. În săptămânile care au urmat, președintele a vorbit tot mai puțin despre protestatari și și-a mutat discursul către ideea că Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară, amenințând în repetate rânduri cu „lucruri rele” dacă nu se ajunge la un acord.
Situația pare acum să se apropie de un punct culminant, Trump semnalând că o decizie este iminentă. Alegerea sa s-ar reduce la două variante: fie își impune linia roșie, chiar și cu întârziere, fie întreprinde o acțiune extrem de riscantă din punct de vedere politic.
Pentru că asta ar însemna un atac asupra Iranului.
Pe scurt: joi, la două zile după cele mai recente discuții indirecte dintre SUA și Iran, la Geneva, Trump a anunțat un nou posibil termen pentru o decizie.
„Veți afla în următoarele, probabil, 10 zile”, a declarat el la reuniunea inaugurală a Consiliului său pentru Pace.
SUA ar fi pregătite să lovească Iranul chiar din acest weekend, deși Trump nu a luat încă o decizie finală și, în privat, a analizat atât argumente pro, cât și contra unei acțiuni militare, consultându-se cu consilierii și aliații săi.
Americanii au fost, în general, dispuși să accepte loviturile externe ale lui Trump, fie că a fost vorba despre atacurile asupra siturilor nucleare iraniene din iunie, despre loviturile extrajudiciare asupra unor presupuse ambarcațiuni implicate în trafic de droguri, în toamnă, sau despre înlăturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro luna trecută. Aceste acțiuni nu au fost neapărat populare, dar nici nu au devenit poveri politice majore.
Iranul însă reprezintă un risc politic mai mare.
Ce vor americanii?
Trei sondaje realizate luna trecută au arătat că americanii sunt fermi împotriva unei implicări suplimentare în Iran, cu marje de cel puțin două la unu:
– 42% s-au opus unor lovituri cu rachete ca reacție la reprimarea protestatarilor de către Iran, față de 16% care le-au susținut, potrivit unui sondaj Ipsos (4 din 10 respondenți s-au declarat neutri).
– 67% s-au opus unei intervenții militare în sprijinul protestatarilor, față de 33% care au susținut-o, într-un sondaj CBS News–YouGov.
– 70% dintre alegătorii înregistrați au spus, într-un sondaj Quinnipiac University, că SUA nu ar trebui să se implice, chiar dacă protestatarii ar fi uciși, față de 18% care au susținut implicarea.
Care este explicația?
În aceleași sondaje din iunie se observa o lipsă clară de răbdare, și teamă cu privire la ce ar putea însemna o implicare mai profundă.
În sondajele CBS și Quinnipiac, aproximativ 8 din 10 respondenți s-au declarat cel puțin „oarecum” îngrijorați de posibilitatea unui război mai amplu, inclusiv 6 din 10 republicani. Potrivit CBS, 71% dintre americani credeau că loviturile vor determina Iranul să lanseze atacuri împotriva Statelor Unite.
Un sondaj Reuters–Ipsos a arătat că 79% erau cel puțin „oarecum” îngrijorați că Iranul ar putea viza civili americani drept represalii.
De asemenea, americanii nu erau convinși că loviturile limitate ar fi eficiente. 58% au spus, față de 27%, că atacurile ar putea face Iranul o amenințare și mai mare pentru SUA, potrivit unui sondaj CNN.
Imaginea de ansamblu este clară: americanii nu au fost entuziasmați de aceste lovituri. Mulți nu vedeau utilitatea lor și se temeau de consecințe. Totuși, pentru că au fost de scurtă durată, ele au fost tolerate. Sondajele privind operațiunea împotriva lui Maduro în Venezuela au arătat un tipar similar, probabil și pentru că misiunea a fost limitată în timp. Dar și în acel caz exista scepticism considerabil față de o implicare mai profundă.
Rămâne de aflat în următoarele zile cât de serios este Trump în privința aplicării serioase a liniei sale roșii față de Iran, însă liderul s-a pus deja în fața unei alegeri politice dificile.
Comentează