Premium
Armata britanică a anunţat miercuri deschiderea unei baze militare în Marele Nord norvegian, în scopul întăririi capacităţilor NATO în Arctica, în contextul îngrijorărilor cauzate de invazia rusă în Ucraina, informează AFP, conform Agerpres.
În condiţiile în care Norvegia, care se învecinează cu Rusia, refuză să găzduiască baze permanente de soldaţi străini, cea de la Camp Viking ar urma să fie deschisă pentru zece ani la nord de Tromso, pentru a găzdui comandouri ce se vor antrena în lupta în condiţii de frig extrem.
"Localizarea bazei este ideală pentru a descuraja ameninţările din regiune şi a permite Regatului Unit să reacţioneze rapid în caz de necesitate pentru a proteja flancul de nord al NATO şi al aliatului său apropiat Norvegia", a explicat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un comunicat.
Această bază, apropiată de instalaţii militare norvegiene, va permanentiza prezenţa de comandouri britanice în zonă, unde circa o mie dintre ei au participat iarna aceasta la manevre militare.
Construcţia ei a fost justificată prin "re-emergenţa Marelui Nord drept scenă-cheie de operaţiuni", ceea ce justifică "noi instalaţii pentru epoca modernă".
La rândul său, Ministerul Apărării norvegian a precizat că instalaţia era un fost centru de antrenament utilizat iniţial de ţări aliate, apoi de puşcaşii marini olandezi. "Baza este norvegiană şi finanţată" de Norvegia, a subliniat ministerul.
198 de km de graniță cu Rusia
Membru fondator al NATO, Norvegia refuză din 1949 să primească pe teritoriul său baze militare străine permanente pe timp de pace, pentru a nu provoca Rusia vecină, însă ea primeşte regulat trupe aliate pentru a le permite să se antreneze în lupta în condiţii de frig extrem.
Baza britanică "nu este nici nouă, nici în vreun fel o schimbare a politicii norvegiene în ceea ce priveşte bazele", a subliniat ministerul, dezvăluind de asemenea că baza era ocupată de trupe străine doar circa şase luni pe an.
Norvegia, care împarte o frontieră de 198 de km cu Rusia în Marele Nord, a furnizat Ucrainei numeroase echipamente militare, printre care artilerie şi muniţii, pentru a se apăra în faţa invaziei ruse.
În ceea ce priveşte vecinii săi, conflictul a determinat Finlanda şi Suedia să înainteze cerere de aderare la NATO în mai 2022, schimbând astfel politica lor de nealiniere militară, în vigoare din anii 1990 şi moştenită în urma unor decenii de neutralitate constrânsă sau voită
