Premium
Principalul câştigător de pe urma migraţiei politice a fost PSD: beneficiul a fost masiv, PSD racolând 79% din primarii care au migrat, adică 436 dintre ei. Consilierii locali au urmat în genere acelaşi trend de re-afiliere ca şi primarii. Non-partidul lui Tăriceanu ia fiinţă de facto în administraţia locală, trecând de la zero la 34 primari; iar UNPR sare de la 28 la 45 de primari. In fine, avem acum 100 de primari independenţi în România, o comodă poziţie de aşteptare, un număr dublu faţă de cel rezultat în alegerile din 2012, potrivit unui raport realizat de Expert Forum.
In total, 5343 de alesi locali au schimbat armele.
Situatia se prezinta astfel:
Primari: 552 din totalul de 3180, adica 17,4%
Consilieri locali: 4.607 din totalul de 40.022, adica 13,8%
Consilieri judeteni: 184 din totalul de 1388, adica 11,5%
Migraţia politică nu a fost uniform distribuită în teritoriu: sunt judeţe unde au migrat mai mult de jumătate din aleşii locali şi judeţe unde nu s-a migrat aproape deloc. Sunt judeţe de top unde au migrat 37 de primari (Neamţ); sau 36, dar reprezentând 73% din primarii din judeţ (Giurgiu); şi alte judeţe cu peste 25 de primari migratori (Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Iaşi).
Sensul migraţiei a fost în general către PSD, dar regăsim şi nişte clustere judeţene non-PSD, cum ar fi cele ale partidului lui Tăriceanu care a câştigat câte 7 primari în Prahova şi câte 5 în Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa Năsăud. Există de asemenea o interesantă grupare de 7 primari independenţi în Caraş Severin.
SITUATIA PRIMARILOR:
