Premium
Marine Le Pen, adversara preşedintelui Emmanuel Macron în scrutinul prezidenţial, pledează pentru "apropierea strategică" între NATO şi Rusia şi, deşi vrea menţinerea Franţei în NATO, propune retrgerea din Comandamentul aliat şi reducerea contribuţiilor la Uniunea Europeană.
Marine Le Pen, candidata formaţiunii Mobilizarea Naţională (extremă-dreapta) în scrutinul prezidenţial din Franţa, a pledat miercuri pentru "o apropiere strategică între NATO şi Rusia, imediat ce războiul ruso-ucrainean se va încheia printr-un tratat de pace". Este interesul Franţei şi al Europei, dar eu cred că şi al Statelor Unite, care nu au niciun interes să asiste la o alianţă strânsă chinezo-rusă", a declarat Marine Le Pen, în prezentarea politicii externe, potrivit cotidianului Le Monde.
"Dacă voi fi aleasă preşedinte, voi decide retragerea din Comandamentul integrat al NATO, dar nu voi renunţa la Articolul 5, privind apărarea reciprocă între membrii Alianţei Nord-Atlantice. Dar nu vom plasa trupele noastre nici sub comandamentul integrat al NATO, nici sub un viitor comandament european", a adăugat Marine Le Pen, justificând decizia prin "refuzul de subordonare faţă de protectoratul american" şi refuzul "implicării în războaiele americane", scrie agerpres.ro.
Marine Le Pen a dat asigurări că ea nu vrea retragerea Franţei din Uniunea Europeană. "Nu am un astfel de proiect", a precizat ea, potrivit postului BFMTV, explicând însă că vrea reducerea contribuţiilor la bugetul UE. "Vrea să reducem contribuţia la cinci miliarde, acum este în medie de opt-nouă miliarde", a argumentat Marine Le Pen.
Conferinţa de presă a candidatei la funcţia de preşedinte al Franţei a fost întreruptă scurt timp de un protestatar care a denunţat relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar Marine Le Pen a condamnat un act "provocator" şi a dat asigurări că este "independentă de orice putere externă". Rugată de jurnalişti să comenteze acuzaţiile că a fost în trecut o susţinătoare a preşedintelui rus, Vladimir Putin, Marine Le Pen a precizat: "Niciodată nu am făcut altceva decât să apăr interesele Franţei".
Marine Le Pen s-a pronunţat în favoarea extinderii numărului membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, considerând că trebuie să existe şi reprezentanţi ai Africii şi ai Americii de Sud. În prezent, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU sunt Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.
Marine Le Pen a dat asigurări că, dacă va deveni preşedinte, nu va retrage Franţa din Acordul internaţional de la Paris, privind protejarea climei.
Referindu-se la relaţia cu Beijingul, Marine Le Pen a argumentat că naţiunea chineză "reacţionează doar la un raport de forţă". "Voi menţine relaţii de la egal la egal cu Beijingul", a subliniat ea.
Marine Le Pen propune în proiectul său prezidenţial o 'alianţă' cu Rusia pentru a o include 'într-o arhitectură de securitate europeană care nu se poate confunda total cu NATO', considerată o 'organizaţie belicoasă'.
Marine Le Pen, care a fost primită de Vladimir Putin în timpul precedentei sale campanii prezidenţiale din 2017, este acuzată cu regularitate de adversarii săi de legături cu puterea din Rusia.
În 2014, RN a recurs la un împrumut de 9 milioane de euro din Rusia, pe care continuă să-l ramburseze, după o 'reeşalonare' obţinută în 2020 de la creditorii săi, o firmă rusească condusă de foşti militari, Aviazapceast.
Partidul dă vina pe băncile franceze, care 'au refuzat toate' să-i acorde împrumuturi.
La 4 aprilie, Marine Le Pen a vorbit despre 'crime de război' în Ucraina după descoperirea cadavrelor a sute de civili în regiunea Kiev, mai ales la Bucea.
Candidata prezidenţială rămâne ostilă sancţiunilor economice împotriva Moscovei, în numele protejării puterii de cumpărare a francezilor.
La sfârşitul lui martie, ea a refuzat să-l numească pe Vladimir Putin 'criminal de război', pentru că 'nu se negociază pacea insultând una din cele două părţi'.
