Mărirea și decăderea lui Valeriu Zgonea

Valeriu Zgonea este membru în Parlament din 2000, dar nu s-a remarcat până în legislatura 2004-2008, când devine vicelider al grupului PSD, apoi intră în Biroul Permanent, întâi ca și chestor, apoi ca secretar.

Pe finalul mandatului 2008-2012, steaua lui Zgonea se înalță din nou. În 2010 este ales vicepreședinte al PSD,. apoi mai-septembrie el devine lider al grupului PSD, iar din septembrie 2012 președinte al Camerei Deputaților. Este interesant cum alegerea lui (simultan cu a lui Crin Antonescu la Senat) nu a fost lipsită de controverse, fiind aprig contestată de PDL.

Stilul său extrem de jovial i-a creat o reputație de prostie, întărită și de unele expresii mai puțin fericite, precum afirmația că este "coleg cu Mihai Viteazul". Adevărata dibăcie a lui Zgonea s-a manifestat, însă, în spatele ușilor închise.

În calitatea sa de președinte al Comisiei de Cod Electoral, Zgonea a patronat înțelegerile care au deschis competiția politică fără să pună prea tare în pericol dominația partidelor majore. Printre rezultatele controversate ale acestei comisii se află alegerea într-un singur tur a primarilor sau ridicarea pragurilor pentru înscrierea în alegeri peste recomanduirile Comisiei de la Veneția.

Zgonea s-a afirmat și ca o persoană importantă în lupta pentru putere din cadrul PSD. După retragerea lui Victor Ponta de la președinția PSD, Zgonea a susținut-o întâi pe Rovana Plumb (favorita lui Ponta) pentru postul de președinte interimar. Până la Congres, însă, Zgonea trecuse în tabăra lui Dragnea, ajungând să fie președinte executiv.

Sub aparența unui Trahanache bonom, Zgonea a căutat să aibă relații bune cu toată lumea, fiind printre puținii lideri PSD despre care se spunea că se află în grațiile americanilor.

Toate acestea nu l-au ajutat atunci când a îndrăznit să se ridice împotriva lui însuși Liviu Dragnea. Asta a dus la excluderea sa rapidă din partid și revocarea mult mai lentă din funcția de președinte al Camerei. În acest hiatus, Zgonea a reușit o ultimă manevră: a convins o parte din presa de dreapta că este ultima salvare a luptei anticorupție.

În România, politicienii buni mor greu. Personaje precum Băsescu sau Tăriceanu sunt în prima linie a politicii de la începutul anilor '90. Victor Ponta supraviețuiește cu brio la ceea ce mulți considerau a fi o moarte politică. Ce i-a lipsit lui Zgonea?

Cel mai probabil o bază electorală. Mereu preocupat să se poziționeze unde trebuie, mereu gata a fi alături de cei mai puternic, Zgonea nu are de fapt susținere populară, cel puțin nu între alegătorii PSD.