Premium
Martirii Brâncoveni au fost pomeniţi, marţi, la Biserica "Sfântul Gheorghe - Nou" de la kilometrul 0 al Capitalei, care adăposteşte moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu, ctitor al acestui lăcaş de cult.
Slujba a fost condusă de Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.
"Am mai avut domnitori mari care şi-au iubit ţara. Aşa au fost Sfântul Ştefan, Matei Basarab, Corvinii, Mihai Viteazul şi alţii, dar niciunul precum Constantin Brâncoveanu. (...) Niciunul atât de dăruit Bisericii şi ţării sale, niciunul atât de devotat supuşilor săi, care a preferat pacea decât să vadă ţara cotropită şi oamenii morţi în războaie. Dragostea lui faţă de pământul Ţării Româneşti a fost fără de margini. De aceea, Biserica îl cinsteşte, de aceea oamenii îl consideră, dacă nu cel mai mare, printre cei mai mari domnitori pe care i-a avut pământul românesc. (...) Biserica îl consideră unul dintre marii ctitori, sprijinitor al Ortodoxiei şi, mai ales, mărturisitor, mucenic, care nu a aşezat nimic mai presus de dragostea faţă de Dumnezeu, nici chiar avuţiile, ţara, familia", a spus ierarhul, potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române.
PS Timotei a subliniat valoarea ctitoriilor brâncoveneşti, dintre care multe sunt cunoscute în toată lumea şi reprezintă "cele mai frumoase cărţi de vizită pe care le are astăzi România".
Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la canonizarea Martirilor Brâncoveni, potrivit Agerpres.ro.
Tot în 1992 a fost canonizat Sfântul Antonie, ale cărui moaşte au fost aduse de la mănăstirea vâlceană Iezer la Biserica "Sfântul Gheorghe - Nou", cu ocazia hramului de vară şi aşezate spre cinstire, alături de cele ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, în pridvorul bisericii, până marţi, la ora 22,00.
În fiecare an, la 16 august, este marcată Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.
La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric şi apreciind viaţa mărturisitoare a domnitorului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod, cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.
Constantin Brâncoveanu, un domn profund ataşat intereselor ţării şi ale neamului românesc întreg, după cum scria istoricul Nicolae Iorga, a ctitorit o serie de biserici şi mănăstiri printre care Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (unde, în 1720, au fost aduse şi înhumate osemintele sale), Biserica Sfântul Sava din Bucureşti, Biserica de la Potlogi, Biserica de la Mogoşoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Brâncoveni.
Constantin Brâncoveanu a fost un susţinător al Ortodoxiei, culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite de Imperiul Otoman (lumea greacă, dar şi comunităţile din Asia Mică, Siria, Ierusalim sau Egipt). Brâncoveanu a acordat sprijin pe plan ecleziastic românilor de acolo împotriva unirii Bisericii Ortodoxe cu Roma sub presiunea Curţii de la Viena, acţiune manifestată prin tipărirea şi difuzarea de cărţi de cult în limba română, ctitorirea unor lăcaşuri de cult, precum Biserica de la Făgăraş şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, danii pentru biserici şi schituri etc.
