Mesaj din BNR: 'Abia atunci poate fi luată în considerare și o creștere a taxării'

Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie BNR, trage un semnal de alarmă și avertizează că ”situația economică și socială devine tot mai adversă” din cauza deficitului bugetar. Oficialul BNR a avertizat că o creștere a taxelor nu este de actualitate și că poate fi luată în calcul doar după o eficientizare a cheltuielilor și îmbunătățire a colectării.

”Sunt profund onorat să deschid conferința “Finanțe-Bănci” organizată în cadrul Bucharest Leaders’ Summit a cărei temă centrală este “The Highway to Success”.

Tema aleasă mă încântă și mă îndeamnă să vă propun o paralelă între titlul evenimentului și procesul de maturizare a României ca o economie de piață.

Din punct de vedere economic, maturizarea țării noastre ar putea însemna evoluția către statutul de țară dezvoltată, o potențială nouă poveste de succes în peisajul european. În ultimele decenii, am făcut pași importanți către acest obiectiv, convergând într-o bună măsură cu statele Uniunii Europene, așa cum reflectă cel mai cunoscut indicator de dezvoltare, PIB-ul pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare, ce se situează în prezent la aproximativ trei sferturi față de media UE. Cu toate acestea, drumul către convergența completă este plin de provocări dificile și puține țări au reușit o asemenea performanță.

Această perspectivă asupra drumului către succes și a maturizării poate fi extinsă și către cele trei teme majore, și anume stabilitatea sistemului bancar, sustenabilitatea politicii fiscale și modalitățile de finanțare non-bancare.

Sistemul nostru bancar a înregistrat progrese importante în ultimii 15 ani. Dacă înainte de 2008-2009, intermediarii financiari au lăsat impresia mai multor semne de slăbiciune - unii ar zice, specifice unei economii de piață relativ tânără -, precum punerea accentului excesiv pe extinderea cotei de piață într-un context în care debitorii nu aveau încă suficientă pregătire pentru a gestiona șocurile adverse, astăzi, putem observa participanți la piață care au parcurs transformări semnificative.

Sistemul este mai solid, cu majoritatea indicatorilor financiari și prudențiali calculați de EBA (Autoritatea Bancară Europeană) în "zona verde", în pofida provocărilor asociate crizei sanitare și situației geopolitice din regiune, dar și turbulențelor manifestate în primul trimestru al anului în sectoarele bancare din SUA și Elveția.

Solvabilitatea sectorului (22,3%) este adecvată și superioară mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătățire față de anul 2022, principalii indicatori de calitate a activelor (rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane) plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform EBA. Profitabilitatea sectorului bancar a continuat să crească, în timp ce ponderea cheltuielilor operaționale în active (2,2%, septembrie 2023, valori anualizate) a cunoscut o îmbunătățire cu circa un punct procentual în ultimii 10 ani.

Băncile cu acționariat majoritar autohton au continuat să-și întărească poziția în cadrul sectorului bancar românesc, ajungând să dețină o treime din activele bancare și să atragă 34% din depozitele plasate de sectorul privat. Creditarea companiilor a fost îndreptată prioritar către firmele cu capital autohton (o pondere de circa 70% din totalul creditelor acordate companiilor).

Cu toate că indicatorii specifici profitabilității bancare se mențin ridicați, atât rentabilitatea activelor bancare, cât și cea a capitalurilor se situează sub valorile observate istoric în ultimul deceniu la nivelul companiilor din economia reală, atât la nivel agregat cât și pe sectoare economice. De asemenea, persistă, diferențe structurale între instituții, în funcție de dimensiune (băncile de talie mare sunt semnificativ mai profitabile) și guvernanță corporativă.

Experiența anului 2020 a evidențiat învățămintele profunde din trecut. În timpul pandemiei COVID-19, sistemul bancar a demonstrat reziliență și, spre deosebire de criza din 2008, a devenit parte a soluției, nu a problemei.

La Banca Națională a României, ne concentrăm asupra consolidării continue a relațiilor de cooperare în domeniul stabilității financiare și a politicilor macroprudențiale cu autoritățile europene și internaționale relevante în vederea atingerii stabilității financiare pe plan național. Stabilitatea financiară reprezintă o condiție esențială pentru transmiterea eficientă a politicii monetare și contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Deși s-au făcut progrese notabile, nivelul redus al educației financiare reprezintă încă un obstacol în calea către maturizarea economică. Băncile au început să adopte o abordare din ce în ce mai proactivă în acest sens, iar populația arată un interes sporit în înțelegerea mai profundă a funcționării sectorului financiar. De asemenea, Banca Națională a României derulează diverse proiecte pentru a îmbunătăți gradul de educație financiară începând din școli și terminând cu antreprenorii.

Cunoștințele relativ limitate în privința fenomenelor financiare pot explica multe din neînțelegerile și situațiile complicate pe care le observăm în discursurile publice. Un nivel mai ridicat al educației financiare ne-ar ajuta să înțelegem că sistemul bancar, banii și creditul sunt instrumente și odată ce învățăm să folosim aceste instrumente, putem rezolva probleme practice. Astfel, îndemnul meu către dumneavoastră este să perseverați în programele educaționale, contribuind astfel la îmbunătățirea contextului din România.

O educație financiară solidă în rândul populației și a antreprenorilor concomitent cu un sistem financiar bine pregătit sunt condiții fundamentale pentru atingerea statutului de țară dezvoltată.

Despre tema celui de-al doilea panel de astăzi, politica fiscală, aș dori să subliniez că, din păcate, și în acest domeniu mai este mult, foarte mult de lucrat.

Într-o lume ideală, consolidarea fiscală începe prin eficientizarea cheltuielilor. Următorul pas natural este îmbunătățirea colectării, iar după aceea, dacă sunt necesare resurse suplimentare pentru a asigura servicii publice de calitate, poate fi luată în considerare și o creștere a taxării. Însă, realitatea anului 2023 este departe de această imagine ideală.

Ultimii trei ani au fost marcați de o înlănțuire de evenimente nefaste, începând cu pandemia, criza energetică și tensiunile geopolitice. Deficitul bugetar era ridicat și înainte de pandemie, iar acum continuăm să ne confruntăm cu această problemă, cauzele fiind de natură structurală. Iar situația economică și socială devine tot mai adversă. În acest context, implementarea consolidării fiscale, împreună cu menținerea coeziunii sociale, este o provocare extrem de complicată. Banca Națională a României sprijină orice mix de politici condiționat ca el să fie unul realist.

Referitor la tema celui de-al treilea panel, aș dori să subliniez că este o plăcere deosebită să observ evoluția pozitivă a pieței noastre de capital. Fiecare listare și fiecare investitor nou atras pe piața de capital aduc o contribuție semnificativă la dezvoltarea acesteia.

Atât sistemul bancar, cât și piața de capital au un rol crucial într-o economie: ambele facilitează transferul de capital de la cei care doresc să economisească către cei care doresc să investească și, în final, contribuie la crearea de valoare.

În ceea ce privește contextul economic, este de menționat faptul că, după o revenire deosebit de rapidă în perioada anilor 2021-2022, primele nouă luni ale anului curent au fost caracterizate de o încetinire semnificativă a economiei românești, până la o creștere PIB de doar 1,1% (pe seria brută).

Temperarea creșterii PIB s-a produs pe fondul slăbirii cererii externe și a cererii interne. Atât zona euro, partenerul nostru principal, cât și țările din regiunea Europei Centrale și de Est, trec printr-o perioadă complicată cu impact puternic negativ asupra performanței exporturilor românești. Iar, după epuizarea economisirilor forțate, disiparea graduală a cererii amânate și într-un context caracterizat de incertitudini ridicate, gospodăriile au devenit mai prudente, punând un accent sporit pe economisire în detrimentul consumului.

Pe de altă parte, formarea brută de capital fix a înregistrat o evoluției favorabilă, în principal, datorită fondurilor europene.

2024 ar putea să aducă încă un an cu o creștere PIB relativ slabă, în contextul în care, se preconizează o reaccelerare marginală (de la 0,5% la 0,8%) și incertă a economiei zonei euro. Deși, conform așteptărilor, ritmul creșterilor salariale va depăși cel al prețurilor de consum, consumul ar putea înregistra doar o ușoară revenire, după ce, gospodăriile ar putea rămâne relativ precaute datorită contextului caracterizat de incertitudini importante. În cazul investițiilor cât și al economiei în ansamblu, accesarea și utilizarea fondurilor europene rămâne crucială. Este de menționat și faptul că, balanța riscurilor asociate perspectivelor economice pare să fie înclinată în jos.

În perioada noiembrie 2022 – octombrie 2023, rata anuală a inflației headline s-a redus de la 16,8%, la 8,1%. Practic s-a înjumătățit fără ca economia să intre (cel puțin până acum) într-o recesiune propriu-zisă cu scăderi semnificative de PIB. Pe lângă măsurile de politică monetară, procesul dezinflaționist accentuat este asociat și cu disiparea graduală a efectelor directe și indirecte ale șocului global de tip cost-push. Deși componenta externă a inflației se epuizează, impactul factorilor interni (precum creșterea accentuată a costurilor unitare cu forță de munca și presiunile care provin dintr-un deficit bugetar ridicat) este puternic resimțit în continuare. Segmentul bunurilor nealimentare și, mai ales, cel al serviciilor de piață CORE indică faptul că problema fundamentală a inflației, la rădăcină, nu a fost soluționată încă.

Atât cele mai recente date cât și experiențele istorice (și, în acest sens, o analiză cuprinzătoare a fost publicată recent de către FMI) sugerează că gestionarea provocării fundamentale, interne, a inflației necesită o perioadă relativ îndelungată și, ca atare, ar fi prematur să discutăm deja despre reducerea dobânzii de politică monetară – o abordare prudentă, aplicată și de băncile centrale mari ale lumii (Fed și BCE). Pentru a analiza oportunitatea inițierii procesului de relaxare, consider că ar fi important să avem mai multe date, informații care reconfirmă scenariul nostru de bază conform căruia, pe termen mediu, inflația se va întoarce la un nivel apropiat țintei în mod sustenabil.

Vreau să închei pe o notă optimistă, subliniind din nou progresele evidente pe care le-am făcut ca țară, plecând de la o convergență de 25% față de media UE la aproximativ 75% în PIB-ul pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare. Totuși, pentru a face pașii următori și a deveni cu adevărat o țară dezvoltată și prosperă, este necesar să continuăm să acumulăm cunoștințe, să depunem eforturi și să devenim mai responsabili, cu alte cuvinte să ne maturizăm economic. Așa arată, în viziunea mea, drumul către succes. Nu văd alte opțiuni viabile.”, a spus Csaba Bálint la „Bucharest Leaders’ Summit: The Highway to Success”, eveniment organizat de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.