Peste 160.000 de elevi de clasa a VIII-a susțin în aceste zile Evaluarea Națională. În acest timp, România se confruntă cu o altă evaluare, puțin adusă în atenția publică: capacitatea sistemului educațional de a livra oameni pregătiți pentru meseriile reale ale viitorului. România se are un deficit cronic de personal calificat, iar toată lumea caută soluții. Poate cea mai bună, susțin specialiștii, este dezvoltarea învățământul profesional dual.
Ce este învățământul dual și de ce e important?
Modelul este simplu, elevul învață trei ani într-un sistem în care teoria (30-35%) este completată de practică aplicată (65-70%), într-un parteneriat între școală, angajator și autorități. Beneficiile pentru elevi sunt: bursă lunară, contract de practică, garanție de angajare, dar mai ales faptul că învață o meserie de bază, adaptată nevoilor economice actuale. Pentru companii, avantajele sunt la fel de consistente: își formează forța de muncă calificată dedicată propriilor nevoi, pe echipamentele proprii, reducând costurile de integrare și creșterea fluctuației. Potrivit unui studiu realizat de OMV Petrom în 2024, peste 80% dintre absolvenții duali rămân la firma unde au făcut practica.
Deficit uriaș de personal calificat
Studiul Deloitte din 2023 arată că 72% dintre companiile din producție și servicii tehnice din România se confruntă cu lipsa de personal calificat. Peste 3,2 milioane de români lucrează deja în UE în meserii tehnice medii, iar țara rămâne descoperită. Proiecțiile Concordia estimează un deficit de 600.000 de lucrători mediu-calificați până în 2030, dacă nu se dublează capacitatea actuală a sistemului dual. De asemenea, World Bank arată că un muncitor format în sistem dual are o productivitate cu 22% mai mare în primii 5 ani decât unul instruit doar la locul de muncă.
Cum stăm ca țară
Numărul claselor duale a crescut de la 188 în 2018 la 511 în 2024. Elevii înscriși au ajuns la 16.750, iar angajatorii parteneri la peste 800. Regiunile Nord-Vest și Centru conduc detașat, cu județe precum Cluj, Brașov sau Sibiu. Sud-Estul vine din urmă, cu Tulcea și Constanța pe verticala navală. În schimb, Oltenia rămâne codașă, în ciuda cererii ridicate din industria auto.
Capitala descoperă meseria
Deși asociat mai degrabă cu servicii, Bucureștiul a început să investească tot mai serios în formarea profesională. În Sectorul 3 de exemplu, a fost lansată inclusiv o campanie de promovare a învățământului dual intitulată „Scapă de dă și mie, învață o meserie”. Rezultatul? Peste 75% din totalul elevilor din București care au ales ruta duală s-au înscris în liceele tehnice din Sectorul 3 care oferă calificări de electriciani exploatare centrale, staţii şi reţele electrice, instalatori instalații tehnico – sanitare și de gaze, mecanici auto, sudori sau electroniști. Sectorul 4 a pregătit, de asemenea, o colaborare cu Metrorex pentru învățământul dual pentru zona mecanică, în timp ce în celelalte sectoare lucrurile sunt abia la început.
Provocările învățământului dual
Percepția socială rămâne una dintre principalele frâne: „dual” este adesea sinonim cu „profesională”. Consilierea vocațională este slabă – doar 1 din 8 elevi știe ce înseamnă un contract de practică, arată un sondaj Salvați Copiii. Birocrația blochează inițiativa, iar lipsa ciclului post-liceal în format dual (nivel 4 EQF) limitează dezvoltarea ulterioară.
Ce ar trebui să facem, concret
Trebuie o campanie națională coordonată, cu exemple reale de succes și absolvenți-model, iar campania Sectorului 3 de exemplu, ar putea fi un punct de plecare. Sistemul are nevoie de stimulente fiscale extinse pentru firme, investiții în dotări moderne și în școlile fără acces la tehnologie reală. Flexibilizarea calificărilor, prin micro-certificări actualizabile, poate face sistemul mai adaptabil.
România nu mai are timp de pierdut, atrag atenția specialiștii, și trebuie să transforme învățământul dual din alternativă în normalitate!
Comentează