Premium
Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate, miercuri, sesizarea președintelui Klaus Iohannis pe legea privind presemnalizarea prin panouri a maşinilor de poliţie cu radar, şeful statului considerând, printre altele, că prevederile nu au rolul de a duce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere.
"Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, obiecție formulată de Președintele României", se arată pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a CCR, publicată pe site-ul instituției, scrie mediafax.ro.
Pe 27 iulie, președintele Klaus Iohannis a depus la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituţionalitate pe Legea privind presemnalizarea prin panouri a maşinilor de poliţie cu radar, adoptată de Parlament, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.
"Referitor la prevederea potrivit căreia „dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive”. De asemenea, alin. (6) din acelaşi articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizării dispozitivelor radar utilizate în mod staţionar, prin panouri de atenţionare, instalate pe sensul de mers la o distanţă de 500 – 1000 m în localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m în afara localităţilor", arată Klaus Iohannis în sesizare, susținând că prevederile sunt neclare.
Astfel, transmite preşedintele, din formulare nu se înţelege clar dacă poziţionarea vizibilă se referă la autovehicule, la înscrisurile sau la însemnele distinctive ale poliţiei rutiere.
În plus, consideră Klaus Iohahnis, această soluţie legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere.
Pe 5 iulie, proiectul deputatului PNL, Florin Roman, potrivit căruia prezenţa maşinilor de poliţie cu radar va trebui presemnalizată prin panouri cu 500 - 2.000 de metri înainte, a fost adoptat de către Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Panoul care va atenţiona existenţa maşinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea poliţistului.
Alte schimbări arată că maşinile de poliţie trebuie să aibă la vedere inscripţionate pe maşini semnele Poliţiei Rutiere, dar şi că dispozitivele radar de tip pistol nu vor mai putea fi folosite la mai mult de zece metri de maşina de poliţie.
Grupul Poliţiştilor Rutieri i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui, prin care i-au solicitat să nu promulge modificările Codului Rutier care fac referire la semnalizarea radarelor şi spun că, dacă această lege va fi adoptată, vor muri peste 2.000 de persoane în 2019. Totodată, nu este clar dacă vizibilitatea trebuie raportată în vreun fel la distanţele de 500 şi 1.000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor radar în localităţi, respectiv la distanţe între 2.000 şi 4.000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor în afara localităţilor.
