Premium
Migraţia trebuie oprită, pe cât posibil, la sursă, în ţările de origine, a afirmat marţi reprezentantul Comisiei Europene, Olivier Onidi, director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale Migraţie şi Afaceri Interne.
El a participat marţi, la Senat, la o masă rotundă, organizată de Comisia pentru Afaceri Europene, pe tema efectelor posibile ale propunerii de Regulament a Parlamentului European referitoare la absorbţia fluxului migrator.
Citește și: 650 de militari germani în noua misiune NATO din Marea Mediterană
Propunerea de Regulament al Parlamentului European vizează stabilirea criteriilor şi mecanismelor care stabilesc responsabilitatea pentru examinarea unei cereri de protecţie internaţională în interiorul unui stat membru de către un cetăţean al unei ţări terţe sau de către o persoană apatridă.
"Se pune problema doar a ne respecta ca Uniune şi ca europeni prin una din valorile fundamentale - protejarea libertăţii de mişcare - şi să oferim asistenţă celor care chiar au nevoie de ea", a spus Olivier Onidi.
El a explicat că în prezent Grecia şi Italia sunt porţile de intrare în Europa preferate de migranţi.
"Dar în viitor poate şi România să devină o ţintă, pentru că are frontiere exterioare UE suficient de extinse. Aceste ţări ar putea să nu facă faţă la un moment dat persoanelor cărora trebuie să le acorde asistenţă. Şi din acest punct de vedere trebuie să se demonstreze o solidaritate europeană prin asumarea corectă a participării şi responsabilităţii fiecăruia, care să ţină seama de realităţile din fiecare dintre ţările membre", a mai spus Onidi.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului, Anca Boagiu, a subliniat că problema migranţilor trebuie rezolvată, pe cât posibil, în statele de origine ale acestora.
"Această problemă - fluxul migratoriu, trebuie rezolvată în primul rând în ţările de origine şi apoi în statele membre. Noi nu suntem de acord cu propunerea făcută de sancţiune financiară în cazul în care nu acordăm azil unuia dintre refugiaţi, dar să sperăm că această propunere va fi modificată şi se va ţine cont de criterii realiste, nu numai de produsul intern brut, ci şi de rata şomajului din statele membre. Şi să fie explicată decizia prin care poţi să accepţi migranţi în funcţie de nivelul lor de pregătire", a afirmat Boagiu, la masa rotundă.
Ea a explicat că România a fost acuzată de lipsă de solidaritate dintr-o neînţelegere în momentul în care a apărut discuţia legată de migraţie.
"România a pus la dispoziţia UE capacitatea maximă de cazare pe care o are. (...) Am cerut ca această solidaritate să o definim foarte clar, solidaritatea între statele membre, aşa încât să nu pară că măsurăm cu ocaua mică. Discutăm de solidaritate când vorbim de migraţie, dar nu suntem la fel de solidari atunci când vorbim de apartenenţa noastră la spaţiul Schengen", a mai spus Boagiu.
Senatorul PSD Gabriela Creţu, membru al Comisiei de Afaceri Europene, consideră că propunerea de Regulament "amestecă două fenomene relativ distincte cu cauze şi cu soluţii diferite - migraţia din motive economice şi refugiaţii, solicitanţii de azil".
"Trebuie să fim solidari, dar nu trebuie să fim solidari sub ameninţare. Aşa cum a recunoscut şi reprezentantul Comisiei Europene, în actuala propunere de Regulament există o prevedere - statul care nu acceptă să gestioneze cererile de azil ar trebui să fie amendat cu câte 250.000 de euro pentru fiecare refuz - care a alimentat foarte multe reacţii negative", a adăugat Gabriela Creţu, conform Agerpres.
