Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune un scurt interviu oferit de filozoful Mihai Șora pentru ziare.com, la scurt timp după ce a fost celebrat în Parlamentul European, unde a primit premiul Cetățeanul European 2018.
Ziare.com:
De 102 ani aproape, Mihai Sora merge umar la umar cu Europa. Ramane continentul inimii lui si crede ca, desi amenintata, Europa trebuie aparata in Romania, inclusiv de la Girafa din fata Muzeului Antipa, acolo unde el a mers neobosit, atunci cand societatea a trebuit sa se apere de abuzurile din politica.
(...) Cum arata Europa din Romania astazi?
Cred ca exista romani europeni, mai multi decat ii putem numara pe degete. Ei se manifesta, atat in tara, cat si in Europa insasi, pe planuri diverse: stiintific, cultural, filosofic.
Credeti ca este amenintat acest drum european al Romaniei? Dumneavoastra ati fost un neobosit aparator al valorilor democratiei europene la Bucuresti. Suntem in pericol de a ne pierde filonul european?
Eu cred ca depinde foarte mult de noi, de cat putem sa stam de drepti in fata acestui pericol care exista, dar care doar cu consimtamantul nostru poate trece peste noi, doar daca ne afiliem lui.
Spuneti ca societatea are intr-adevar resurse sa reziste?
Asta este o problema. Nu stiu daca societatea romaneasca, asa cum e constituita in momentul de fata, are resurse sa reziste pe de o parte nivelului de civilizatie materiala americana, iar pe de alta parte iuresului rasaritean, care este un iures irezistibil.
Va referiti la Rusia?
Da.
Dumneavoastra ati trecut printr-un secol care a cunoscut cele mai oribile totalitarisme. Care sunt semnele precoce ale unei dictaturi? Ne scapa ceva din vedere in Romania de astazi?
Cred ca orice dictatura incepe cu divinizarea unei persoane. O divinizare lenta, insidioasa, de care iti dai seama doar cand deja vezi zeul stand in proiectoarele atintite asupra lui sa-l divinizeze. Si atunci e cam tarziu. Deci trebuie sa fim foarte atenti, sa ne aparam zestrea pe care am cucerit-o cu greu si de care putem fi mandri - in masura in care intr-adevar am cucerit-o.
Ne veti mai chema "la girafa" daca va fi cazul?
Da, oricand.
Care e motorul care va da incredere si speranta? Aveti incredere in societatea romaneasca?
Am incredere in strafundurile societatii romanesti.(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
BNR arată, în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 3 octombrie, în care a decis menţinerea dobânzii-cheie la 2,5%, că economia decelerează şi nu prea. Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 5,5%, o fantezie, spun economiştii independenţi de guvern. Dar o creştere de 3,5% ar însemna şi ea o ascensiune foarte bună. La ce raportăm creşterea/descreşterea, la excepţii sau la potenţial?
“Membrii Consiliului au remarcat în primul rând diminuarea puternică a ritmului de creştere a economiei faţă de anul trecut. Totodată, s-a notat că în trimestrul II creşterea economică a cunoscut, totuşi, o reaccelerare uşoară în termeni anuali - la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în trimestrul I -, în condiţiile unei creşteri a dinamicii sale trimestriale. Aceasta face probabilă o reamplificare mai pronunţată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în intervalul aprilie-iunie. Consumul privat a continuat să fie principalul propulsor al avansului economic, cu o contribuţie chiar în uşoară creştere, ca urmare a măririi neaşteptate a dinamicii lui anuale”, arată minuta de şedinţă a politicii monetare din 3 noiembrie, publicată miercuri, din care nu rezultă însă dacă revitalizarea consumului este un lucru bun sau rău şi nici dacă “decelerarea” creşterii economiei este în firescul lucrurilor sau e rea.
Comisia Naţională de Prognoză anticipează că, în acest an, investiţiile ar urma să ia locul consumului, ca motor principal al economiei (un plus de 5,6% la consumul final şi unul de 7,9% la investiţii). BNR nu crede în această prognoză, reiese din minuta şedinţei de politică monetară mai sus citată, dar formulările din comunicatul de presă sunt atât de ambiguie, încât este greu de spus ce crede BNR.
“Consumul privat a continuat să fie principalul propulsor al avansului economic, cu o contribuţie chiar în uşoară creştere, ca urmare a măririi neaşteptate a dinamicii lui anuale”, spune comunicatul BNR, fără însă să explice nimic. Dacă BNR nu poate explica creşterea consumului, cine să-l explice atunci?
Datele de la septembrie arată o creştere a încrederii consumatorilor, un fapt fundamental în evoluţia consumului. În România, acest aspect este marginal în analizele economiştilor. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Agenţia pentru Securitate Sanitară din Franţa recomandă închiderea cabinelor de bronzare din cauza riscului ridicat de cancer. Organismul cere autorităţilor să ia toate măsurile necesare pentru a limita expunerea populaţiei la ultraviolete artificiale.
Zilele mohorâte de toamnă se apropie iar bronzul obţinut peste vară se va estompa încetul cu încetul. Pentru a-l menţine cât mai mult, nu puţini vor fi cei care vor apela la bronzul artificial.
Cu ce preţ? Ultravioletele artificiale pot produce tumori şi îmbătrânirea prematură a pielii, subliniază Agenţia pentru Securitate Sanitară într-un document înaintat Ministerului Sănătăţii.
În prezent, cabinele de bronzat sunt responsabile de 380 de cazuri de tumori, în fiecare an. În rândul persoanelor sub 30 de ani, un caz de melanom din două este imputabil ultravioletelor artificiale. Agenţia a mai cerut autorităţilor şi în 2012 să închidă aceste saloane.
Jean-François Doré, directorul Institutului pentru Cercetare Medicală susţine că nu are niciun dubiu că expunerea la razele ultraviolete emise de aparatele de bronzare este cancerigenă.
În 2009, Centrul Internaţional de Cercetare a Cancerului clasa razele UV artificiale drept cancerigene pentru om. (Mai multe detalii AICI)
