Premium
Liderul entităţii sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, care exprimă în mod regulat aspiraţii secesioniste, şi-a anunţat vineri candidatura pentru preşedinţia tripartită a Bosniei, pe care a calificat-o cu toate acestea "ţară ratată", informează AFP. "Voi fi în mod clar candidat pentru (postul de) membru al preşedinţiei" colegiale a Bosniei, a declarat Milorad Dodik într-un interviu pentru televiziunea publică sârbă RTS, la Belgrad.
"Bosnia este o ţară ratată şi eşuată", a spus el în acelaşi interviu.
După încheierea războiului intercomunitar (1992-1995), Bosnia este divizată în două entităţi principale, o federaţie croato-musulmană şi entitatea sârbă, Republika Srpska. Acestea au o mare autonomie, dar reunite prin instituţii slabe. Preşedinţia tripartită este formată dintr-un bosniac musulman (în prezent Bakir Izetbegobic), un croat catolic (Dragan Covic) şi un sârb ortodox (Mladen Ivanic). Politician pro-UE, Mladen Ivanic este un adversar politic al lui Milorad Dodik, anunţă Agerpres.
Acesta din urmă îşi afişează apropierea de preşedintele rus Vladimir Putin, după ce mai demult a fost favoritul occidentalilor, care îl considerau un moderat.
Iniţial premier al Republika Srpska din 2006, Milorad Dodik este preşedintele acesteia din 2010. Din această funcţie, el critică frecvent instituţiile Bosniei, pe care o descria în 2016, într-un interviu pentru AFP, drept "un loc pe care nimeni nu-l doreşte", "un concept ratat".
În ianuarie, el a explicat că "scopul său este cel mai înalt grad de independenţă posibil pentru Republika Srpska", "un obiectiv politic legitim".
El se deplasează arareori în capitala Sarajevo, astăzi un oraş majoritar bosniac, unde se află preşedinţia. "Nu este o problemă pentru mine să mă duc oriunde aş putea apăra interesele Republika Srpska. Însă în caz de provocări, cum nu sunt omul care să suporte provocările, am putea face reuniuni prin conferinţă video", a spus el.
Potrivit celui mai recent recensământ, care datează din 2013, Bosnia are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care majoritatea bosniaci, o treime sârbi şi puţin peste 15% croaţi.
