Premium
Cultura este o prioritate naţională în programul de guvernare actual, a declarat, vineri, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz, care a prezentat un bilanţ al activităţii din 2018 până în prezent.
Citește aici bilanțul ministerului.
"În programul de guvernare actual, Cultura este socotită o prioritate naţională. Întreaga activitate a ministerului a fost derulată pe câteva axe prioritare, (...) mă refer la promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial, la conservarea patrimoniului construit, la promovarea internaţională, la iniţierea de proiecte de investiţii în domeniul Culturii şi nu numai. Rolul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale este de a asigura un viitor patrimoniului construit românesc prin elaborarea strategiilor şi normelor specifice de protejare şi vreau să cred că putem construi în acest sens un viitor alături de celelalte autorităţi publice, centrale şi locale, alături de dumneavoastră (mass-media - n.r.)", a afirmat Breaz, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
Ministrul a amintit că anul trecut a fost înfiinţat Senatul Culturii, în baza unui protocol semnat între MCIN şi Academia Română, un organism cu rol consultativ în configurarea politicilor publice din domeniul Culturii.
Breaz a vorbit şi despre parteneriatul public-privat, menţionând programul RO-CULTURA, finanţat din fonduri SEE, cu un buget de 29.015.294 euro.
"În prezent este deschis primul apel de proiecte, urmând ca în perioada următoare să se lanseze încă două apeluri. În total, vor fi lansate şapte apeluri de proiecte. Cel puţin şapte clădiri monument istoric şi cel puţin 200 de obiecte de patrimoniu vor fi restaurate şi valorificate cultural şi economic. Mai mult, vor fi susţinute 150 de spectacole de artă contemporană, vor fi create peste 160 de locuri de muncă şi se va investi în îmbunătăţirea competenţelor antreprenoriale pentru cel puţin 110 experţi activi în domeniul cultural", a explicat ministrul.
Daniel Breaz a adăugat că un alt aspect avut în vedere a fost revizuirea unor acte normative. "În acest moment ne aflăm în imposibilitatea de a acţiona pentru a proteja clădiri considerate monument istoric ai căror proprietari nu intervin pentru întreţinerea, reabilitarea şi salvarea de la prăbuşire a acestora. Implicit, la nivelul MCIN, au fost constituite grupuri de lucru şi analiză pentru elaborarea, respectiv modificarea a două priorităţi legislative importante - Codul patrimoniului cultural, respectiv Legea 422/2001 privind protejarea tuturor monumentelor istorice", a spus ministrul Culturii.
El a precizat că termenul pentru finalizarea elaborării Codului patrimoniului cultural este în luna august.
Breaz s-a referit şi la revizuirea activităţii Administraţiei Fondului Cultural Naţional în vederea sprijinirii creatorilor independenţi şi a ONG-urilor culturale, precizând că se are în vedere modificarea OG 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale.
Cât priveşte sistemul de achiziţii şi creaţii culturale, el a reamintit că, în 2018, Guvernul a adoptat o OUG pentru aprobarea programului de investiţii în domeniul culturii.
Ministrul a vorbit şi despre susţinerea investiţiilor în infrastructura culturală. "Rata de implementare a unui proiect în valoare de 348.858.000 de euro fără TVA este de aproximativ 90%. Sunt 16 obiective de investiţii dintr-un total de 21. Unele dintre acestea au fost finalizate şi redeschise publicului, Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Unele sunt în diverse stadii de execuţie, proiectarea Sălii Omnia se finalizează în maxim o lună de zile, au început lucrările la Palatul Cantacuzino şi la clădirea Bibliotecii Omnia din Craiova", a completat el.
Tot în domeniul investiţiilor, Breaz s-a referit la proiectul transnaţional CultPlatForm_21 cu un buget de peste 1,6 milioane euro, implementat de un consorţiu format din 19 organizaţii din opt state europene, care contribuie la dezvoltarea unui cadru inovator de creare de politici dedicate rutelor culturale în regiunea Dunării.
MCIN este, a mai spus el, partener în trei proiecte finanţate prin POR 2014-2020, vizând restaurarea unor monumente istorice din judeţele Alba şi Argeş.
Daniel Breaz a amintit, totodată, că în această lună a fost prezentat proiectul de restaurare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, faza a doua, ca parte din strategia referitoare la cetăţile dacice.
El a vorbit şi despre continuarea programului Limes, având ca scop înscrierea pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman pe teritoriul României, ce se întinde pe 1.500 kilometri şi încorporează monumente aflate în Transilvania, Oltenia, o mică parte din Banat şi Muntenia şi străbate peste 16 judeţe.
Potrivit ministrului, prin OUG 76 se are în vedere şi finanţarea, de la bugetul de stat, pentru construirea de spaţii care să asigure depozitarea, protejarea şi conservarea patrimoniului instituţiilor publice de cultură din subordinea MCIN.
Breaz a mai vorbit despre proiectul e-Cultura: Biblioteca Digitală a României, cu un buget de 53.242.265 de lei şi finanţare prin POC.
"Până în prezent s-a constituit echipa de proiect, s-au lansat procedurile de achiziţie pentru echipamente şi dezvoltare platformă informatică şi s-a demarat digitizarea resurselor culturale la două dintre instituţiile partenere", a indicat el.
Un alt program este Europa Creativă 2014-2020 - subprogramul Media, în baza căruia, în ultimii, doi ani au fost finanţate 109 proiecte în care au participat organizaţii din România.
Conform lui Breaz, MCIN susţine crearea, în perioada imediat următoare, a unui cadru legal distinct prin promovarea unui/unor acte normative dedicate programului "Timişoara Capitală Europeană a Culturii" şi proiectelor de infrastructură aferente, precum şi finanţarea proiectelor culturale depuse anul trecut de Asociaţia Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021, în valoare de 4,5 milioane de lei.
El a menţionat şi înfiinţarea de către Guvern a Orchestrei Uniunii Europene şi a Teatrului Muzical "Ambasadorii".
