Ministerul Apărării vrea să cumpere patru NAVE DE LUPTĂ de la olandezi. Suma este URIAȘĂ

Ministerul Apărării Naționale al României dorește să-și schimbe flota de război. MApN vrea să cumpere patru nave de luptă noi, de tip corvetă multifuncțională. Despre această intenție se discută în interiorul MApN. Noile nave ar urma să înlocuiască patru corvete vechi, care vor fi retrase din exploatare.

Conform documentelor întocmite la nivelul MApN, se pare că ar fi vorba despre o achiziție fără licitație, de la o singură firmă, al cărei nume este decis deja de către MApN și anume: Damen Schelde Naval Shipbuilding BV. Cu alte cuvinte, pe masa premierului Cioloș va ajunge un proiect de Hotărâre de Guvern pe care el va fi pus să-l semneze fără a i se prezenta cele patru variante de nave pe care MApN susține că le-a luat în calcul.

Citește și: Laura Codruța Kovesi, cerere în PREMIERĂ: Ce a decis șefa DNA în privința tezei sale de doctorat

În Nota de fundamentare a proiectului de HG, MApN scrie, pe patru pagini, despre cât de performantă este firma olandeză indicată mai sus. Despre alți posibili furnizori, MApN scrie o singură frază: "În Studiul de concept pentru produsul „Corvetă multifuncţională”, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerinţele forţelor navale române".

Unul dintre argumentele invocate de conducerea MApN în favoarea companiei olandeze este că firma olandeză va construi navele în România, la Galați. Avantajul ar fi că se creează locuri de muncă pentru români - ceea ce este incontestabil - dar și "eliminarea riscului ca în cazul unei situaţii de criză internaţională sau chiar regională, realizarea navei/navelor să fie întreruptă/perturbată sau chiar nava/navele finalizată/e să fie blocată/e într-un port străin ori să nu se permită tranzitarea unor strâmtori, din motive diplomatice, politice, militare sau de orice altă natură", anunță România Liberă.

În textul viitoarei Hotărâri de Guvern nu se indică valoarea contractului de achiziție. Doar în Nota de fundamentare există un paragraf dedicat impactului financiar. Aici se spune că în 2017 România va plăti 562.500 mii lei, în anul 2018 aceeași sumă, în 2019 va plăti 1.215.000 lei iar în anul 2020 vom plăti 1.260.000 mii de lei. Asta înseamnă în total 3.600.000 mii de lei, de-a lungul a patru ani, ceea ce înseamnă circa 837 milioane de euro.