Premium
Ministerul Justiției arată, într-un răspuns publicat pe site-ul romania3.0, că doar 10% reprezintă factorul aleatoriu în repartizarea dosarelor și că mai există și gradul de încărcare al completului sau complexitatea cauzei. Fostul membru CSM Toni Neacșu spune că e nevoie urgent de audit, potrivit mediafax.
'Principiul repartizarii aleatorii a dosarelor este un principiu fundamental în justiție, care nu suporta limitări, și o garanție esențială pentru un proces corect și imparțial. Un dosar ori este repartizat aleatoriu, adică judecătorul care îl solutionează este ales exclusiv șansei, ori nu este deloc repartizat aleatoriu, dacă există și alte criterii decât exclusiv șansa la care se referă legea.Nu există mai mult sau mai puțin aleatoriu, este un non-sens. Bineînțeles că de regulă sistemul informatic de repartizare a dosarelor ar trebui să țină seama și de gradul de încarcare cu dosare al completelor și să asigure o împărțire echitabilă între judecători a dosarelor în functie de complexitatea lor, astfel încât unul să nu judece doar dosare grele iar altul doar dosare ușoare, dar acest lucru nu poate duce la aplicarea unor reguli care să însemne în fapt anularea caracterului aleatoriu", a explicat avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru MEDIAFAX.
Într-un răspuns al Ministerului Justiției, publicat de către Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, pe site-ul romania3.0, se arată că:
"Factorii în funcție de care se efectuează repartizarea aleatorie a cauzelor (factorii de repartizare) pri intermediul aplicației ECRIS sunt:
-complexitatea dosarului, cu pondere de 40%
- numărul de dosare noi/complet, respectiv compleitatea adițională pe complet, cu pondere de 20%
- data ședinței, cu pondere de 20%
-compatibilitatea completului în funcție de obiect și pări/participanți, cu pondere de 10%
- un factor de aleatorietate (randomness), cu pondere de 10%".
"Este însă o problemă exclusiv tehnică dacă factorii de repartizare informatică utilizați de Ministerul Justitiei, și insist asupra acestui lucru în sensul ca instanțele nu îi pot modifica, asigură sau nu în practică o reală adevarată repartizare aleatorie sau nu. Atrag atenția că eludarea sistemului de repartizare aleatorie este consacrată legal chiar în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor,
adoptat de CSM, unde se prevede grozăvia că ”Un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar şi în situaţia în care un singur complet poate soluţiona o cauză, dacă această situaţie se datorează unor motive obiective”", mai spune fostul reprezentant al CSM.
Acesta declară că este nevoie de un audit cât mai urgent pentru a înlătura orice fel de suspiciune.
"Motivul obiectiv poate fi de exemplu împrejurarea ca celelalte complete au prea multe dosare, motiv care văd că are o pondere de 20% la repartizare, ceea ce este enorm în ce privește soluțiile. Legea nr. 304/2014 a fost recent modificată, în 2018, în sensul că sistemul de repartizare aleatorie gestionat de MJ, dar operat în mod direct de către instanțe, trebuie audiat extern o dată la 2 ani, cu implicarea societății civile. Consider ca un prim audit ar trebui demarat cât mai urgent, pentru a înlătura orice fel de suspiciune și pentru a exista certificări externe și obiective ca sistemul informatic este folosit în scopul în care a fost creat și nu a fost sau nu este folosit pentru direcționarea unor dosare. Obligatia este chiar a Ministerului Justitiei, care este si administratorul progamului ECRIS folosit pentru repartizarea aleatorie", mai spune avocatul Adrian Toni Neacşu.
Citește și: Kaufland majorează salariile angajaților! Totul se întâmplă de la 1 martie
Modul în care funcționează sistemul ECRIS a fost subiect de discuție în anul 2018 în comisia de control SRI, for care a și cerut detalii serviciului secret, după audierea lui Ovidiu Puțura, fost secretar de stat în Ministerul Justiției.
„În discuţiile cu domnul Puţura, a spus de vulnerabilităţi, că la vremea în care era secretar de stat (în ministerul Justiţiei, n.r.), responsabil cu securitatea a avut astfel de înştiinţări, se ştia la nivelul SRI. Am vrut să ştim dacă s-a ştiut la nivelul SRI, dacă s-au identificat vulnerabilităţi, dacă au fost informaţi beneficiarii”, a spus Claudiu Manda, în februarie 2018.
Din declarațiile lui Puțura, exista o modalitate prin care dosarele ajungeau la completele la care se dorea, nu după o alegere aleatorie a sistemului.
O analiză cere și Daniel Dragomir, fost angajat SRI, pe site-ul romania3.0: "Este datoria CSM și a Inspecției Judiciare să verifice modul în care sistemul aleatoriu a devenit parte a câmpului tactic", spune acesta.
