Ministerul Mediului va fi avocatul celor cinci oraşe aflate în procedura de infringement (Costel Alexe)

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) va avea rol de avocat al celor cinci oraşe din România aflate în procedura de infringement pentru depăşiri repetate ale valorilor de dioxid de azot (NOx), potrivit ministrului de resort, Costel Alexe, notează Agerpres.

"Cazul Bucureştiului este, de departe, cel mai grav. Capitala are deja un verdict de condamnare de către Curtea Europeană de Justiţie pentru depăşirile la PM10. Am solicitat oficial Primăriei Generale să ne transmită cât mai repede un plan de urgenţă pe termen scurt, cu măsuri capabile să claseze verdictul Curţii. Deocamdată nu am primit niciun răspuns, deşi orice întârziere a PMB (Primăria Municipiului Bucureşti - n. r.) poate costa România o nouă procedură de infringement pentru PM10, de data aceasta cu sancţiuni. De săptămâna trecută, Bucureştiul este sub procedură de infringement şi pentru depăşirile de dioxid de azot, alături de alte patru oraşe din ţară: Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Procedura de infringement împotriva Bucureştiului vine ca urmare a depăşirii valorilor limită anuale la dioxidul de azot timp de 8 ani consecutivi, respectiv din 2010 până în 2018, inclusiv. Media depăşirilor celorlalte patru oraşe este de trei ani, cu concentraţii peste limitele anuale admise. În lunile următoare, vom acţiona ca avocaţi ai tuturor acestor oraşe, iar răspunsul ministerului care va fi transmis Comisiei Europene va fi elaborat din soluţiile celor cinci autorităţi locale. Este foarte important ca fiecare dintre acestea să înţeleagă rolul pe care îl au în lupta cu poluarea aerului din oraşe care acţionează asupra populaţiei cel puţin ca o pandemie tăcută", a declarat oficialul, într-o dezbatere de specialitate, organizată marţi.

Acesta a adăugat că niciun oraş dintre cele cinci nu-şi mai permite să piardă vreo zi, "mai ales că termenul de 2022, care apare în aproape toate planurile de îmbunătăţire a calităţii aerului ale oraşelor, este considerat de Comisia Europeană ca fiind mult prea îndepărtat".

Conform unui comunicat al Ministerului Mediului, transmis AGERPRES, în ceea ce priveşte scrisoarea de punere în întârziere a României pentru depăşirile valorilor limită anuale ale dioxidului de azot, aceasta reprezintă faza pre-contencioasă în relaţia cu Comisia Europeană (CE).

Astfel, în această etapă, fiecare oraş dintre cele cinci implicate în procedura de infringement trebuie să urgenteze finalizarea planurilor de calitatea a aerului sau revizuirea acestora, în funcţie de observaţiile din scrisoarea de întârziere a Comisiei.

Ministerul Mediului va convoca întâlniri între echipele tehnice ale autorităţii şi cele ale administraţiilor locale pentru elaborarea răspunsului ţării noastre la toate solicitările de informaţii din scrisoarea de întârziere a forului european.

Comisia Europeană a decis, pe data de 14 mai, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de Executivul comunitar.

Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, iar dacă autorităţile române nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, forul european poate decide să trimită un aviz motivat.

"Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă, şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului. În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri, precizează Executivul comunitar. De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor", precizează sursa citată.

Pe de altă parte, pe 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.

Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 - 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării