Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pregătește o nouă schemă de protecție împotriva scumpirilor alimentelor, menită să preia rolul plafonării adaosului comercial după data la care aceasta expiră - 31 martie 2026. Noua măsură ar urma să fie introdusă prin lege, iar ministrul spune că obiectivul este ca mecanismul să poată fi activat automat în perioade de creștere accelerată a prețurilor.
Barbu subliniază că actuala intervenție în piață nu a fost una arbitrară, ci necesară într-un moment în care România se confrunta cu o inflație foarte ridicată.
„Sunt de acord să nu mai intervenim în piață. Noi am intervenit în piață atunci când aveam o inflație la 31 decembrie 2022 de aproape 13%.
Este normal să intervii ca stat, să-ți protejezi consumatorii, să-ți protejezi, pe de altă parte, și fermierii, pentru că plafonarea adaosului comercial reprezintă un preț mai bun la poarta fermei”, a declarat ministrul pentru Agerpres.
El explică faptul că, în lipsa unui plafon, comercianții tind să își maximizeze marja împingând în sus prețul plătit fermierilor: „Bineînțeles, dacă vrei să ai o marjă de profit mai mare ca și retail, cu un adaos comercial fix de 20%, normal că vei cere prețul mai mare la fermier. Asta nu s-a înțeles.”
Un nou mecanism: se activează doar dacă inflația sare de 5%
Pentru a evita acuzațiile de ingerință în piață, Barbu propune un sistem predictibil, similar modului în care BNR intervine pe piața valutară.
„Deci, ca să nu mai fiu acuzat întotdeauna că intervin în piață (…) am venit cu o propunere: așa cum se întâmplă și la cursul de schimb al euro, când BNR-ul intervine atunci când cursul euro crește prea tare, să avem și noi o legislație pe inflație.”, explică Barbu.
Ministrul detaliază principiul de funcționare: „Și atunci când inflația e peste 5%, să intre acest mecanism pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, piața să fie liberă și să fie eliminat.”
Barbu justifică măsura prin rolul statului în apărarea nivelului de trai.
„Noi avem o responsabilitate asupra inflației și asupra puterii de cumpărare a românilor și atunci acest mecanism este foarte simplu. Așa cum se intervine pe cursul leu-euro, așa să se intervină și pe inflația din România.”, susține acesta.
Barbu: plafonarea a avut efecte reale, în ciuda criticilor inițiale
Ministrul susține că evaluările oficiale contrazic temerile exprimate la începutul aplicării plafonării adaosului comercial.
„Și-au dat seama că această schemă stabilită la Ministerul Agriculturii a fost una foarte bună, pentru că inflația a coborât la 5,5%, de la 12,8% în decembrie 2022.”, punctează ministrul.
Mecanismul anti-inflație, adoptat prin lege, nu prin ordonanțe
Florin Barbu spune că noul cadru trebuie să aibă stabilitate și legitimitate parlamentară.
„Deocamdată am avut o discuție cu colegii din Parlament, de la grupul Partidului Social Democrat. Voi merge și către celelalte grupuri ale partidelor din România și, bineînțeles, apoi voi avea o discuție și cu domnul premier, pentru că această lege vreau să fie aprobată în Parlamentul României, nu în Guvernul României, să nu se spună că Florin Barbu sau domnul premier Bolojan intervin în piață.”, explică ministrul.
El insistă și asupra calendarului: „Să fie o lege aprobată în Parlament, care să limiteze creșterea prețurilor la produsele agroalimentare din România, iar acest lucru trebuie să se întâmple până expiră plafonarea, la 31 martie 2026.”
Sărbătorile, teren pentru speculații. Consiliul Concurenței, chemat să intervină
Barbu atrage atenția că perioada sărbătorilor aduce, tradițional, scumpiri artificiale și comportamente speculative.
„Oricine face comercializare speculează în perioada sărbătorilor și într-adevăr este o creștere. Dar aici sunt atribuțiile Consiliului Concurenței privind distorsionarea pieței.”, a adăudat el.
Ministrul solicită verificări mai ferme, în special privind eventualele înțelegeri între comercianți.
„Anumite înțelegeri între magazinele de retail sau între anumiți producători, aceste practici comerciale neloiale trebuie să dispară. (…) Consiliul Concurenței trebuie să analizeze dacă nu cumva acea marjă care a fost eliminată de la produsele alimentelor de bază nu a fost transferată către alte produse agroalimentare.”
Context: plafonarea adaosului comercial și evoluția inflației
Plafonarea adaosului la alimentele de bază a intrat în vigoare în iulie 2023 și a fost prelungită în repetate rânduri, ultima dată până în martie 2026. Măsura se aplică pe tot lanțul — procesatori, distribuitori și comercianți — și este orientată în special către protejarea consumatorilor vulnerabili, în linie cu Pilonul european al drepturilor sociale.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a avertizat recent că schema „nu ar mai trebui prelungită”, argumentând că piața s-a adaptat, dar scumpirile s-au mutat spre alte categorii de bunuri.
Datele INS arată că inflația anuală în octombrie 2025 a fost de 9,8%, cu 10,96% creșteri la mărfuri nealimentare, 10,52% la servicii și 7,57% la alimente.
Comentează