Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a declarat miercuri că în perspectiva Preşedinţiei române a Consiliului UE se doreşte folosirea mai accelerată, în perioada următoare, a expertizei existente în sistemul public şi în mediul academic. Negrescu a participat la conferinţa de lansare a "Studiilor de Strategie şi Politici - SPOS 2017", organizată de Institutul European din România (IER) la Biblioteca Academiei Române.
El a anunţat cu această ocazie că instituţiile implicate în pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului UE ar urma să implementeze un plan de acţiune, propunere lansată într-o şedinţă pe această temă care a avut loc miercuri la Guvern, prezidată de premierul Viorica Dăncilă, conform Agerpres.
La discuţii, potrivit acestuia, au participat reprezentanţi ai Parlamentului, menţionându-l, între alţii, pe senatorul Titus Corlăţean, preşedinte al comisiei speciale pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului UE din primul semestru al anului 2019, precum şi reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale.
"De fapt, ceea ce am încercat în ultimele luni în ceea ce înseamnă dimensiunea europeană a activităţii noastre a fost să căutăm, să folosim expertiza existentă, atât în sistemul public, cât şi din mediul academic. Şi ne dorim să facem acest lucru într-o manieră mult mai pregnantă, mult mai accelerată în perioada următoare. Într-adevăr, forumul de consultare publică, comunicare publică şi dezbatere, lansat în urmă cu câteva luni, a reprezentat un succes. Aproximativ 500 de reprezentanţi ai mediului academic, patronal, sindical, asociativ au participat la consultările pe care noi le-am iniţiat la nivelul ministerului nostru privind viitoarele noastre teme de interes pentru Preşedinţia Consiliului UE, dar a trebuit să mergem dincolo de aceste aspecte. De aceea, salut cu această ocazie eforturile pe Institutul European din România le face în acest proces, atât pentru partea de formare, cât şi pentru partea de realizare de studii", a declarat Negrescu.
El a adăugat că anul acesta, în privinţa realizării de studii şi analize de către IER, se are în vedere o accelerare a acestui proces, având în vedere posibilele noi necesităţi venite din partea sistemului public pentru anumite analize sau studii pe domenii de interes pentru România în perspectiva Preşedinţiei.
"Practic, ce ne dorim este să fim un pic mai incisivi, să avem pe masa decidenţilor mai multe posibile soluţii, recomandări practice, pragmatice care pot fi integrate în activitatea noastră în plan european, dar şi în acest exerciţiu al Preşedinţiei Consiliului UE", a spus ministrul.
Totodată, Negrescu a arătat că este nevoie ca rezultatele studiilor realizate prin intermediul IER să fie popularizate şi la nivelul UE, la Bruxelles.
Senatorul Titus Corlăţean, prezent şi el la lansarea studiilor IER, a declarat că în privinţa pregătirii Preşedinţiei României este necesară o armonizare a diferitelor puncte de vedere.
"La discuţiile la care tocmai am participat (la Guvern - n.r.) cu domnul ministru (Negrescu - n.r.), doamna premier, miniştri, Administraţie Prezidenţială, trebuie să ştim să avem înţelepciunea să armonizăm diferitele puncte de vedere care, în general, concordă, dar există şi nuanţe. Şi tipul de analiză pe care am regăsit-o în studiile IER (...) ne ajută foarte mult într-o corectă analiză", a completat el.
Corlăţean a subliniat, în context, că pentru Preşedinţia la Consiliul UE, România ar trebui să-şi propună mai mult, dacă doreşte să obţină mai mult.
"Aud opinii cu privire la viitoarea Preşedinţie a României: cât ar trebui să ne propunem, ce ar trebui să ne propunem? (...) Trebuie să fim realişti, e adevărat, pentru că trebuie să finalizăm dosare care au început înaintea noastră (...), dar în acelaşi timp sunt absolut convins că România, aşa cum şi alţii au avut, şi noi avem dreptul să ne propunem chestiuni care ţin de interesul specific al statului român în această regiune şi la nivel european. Şi, am spus-o, poate că nu am fost înţeles de toată lumea corect, că dacă ne propunem puţin, vom obţine puţin. Dacă ne propunem ceva mai mult, pe un fundament bine construit, pe o pregătire foarte serioasă, cu inteligenţă în promovarea proiectului, putem să obţinem mai mult", a afirmat senatorul.
Directorul general al IER, Gabriela Drăgan, a făcut în cadrul evenimentului o prezentare generală a "Studiilor de Strategie şi Politici - SPOS 2017".
"Studiile se axează pe o problematică specifică Uniunii Europene şi statutului de membru al României în Uniunea Europeană. (...) Avem un studiu care evaluează impactul aderării României la UE, impactul asupra economiei româneşti şi vine cu o foarte fundamentată analiză sectorială - agricultură, industrie, servicii. Este un studiu care, pe de-o parte, scoate în evidenţă progresele importante care au fost înregistrate şi putem să dăm doar exemplul PIB-ului pe locuitor, deci la nivel macroeconomic o creştere cu 20 de puncte procentuale, 2006-2017. Dar, în acelaşi timp, este un studiu care nu încearcă să cosmetizeze realitatea şi arată că în ciuda paşilor importanţi care au fost făcuţi, mai sunt încă foarte multe lucruri care trebuie făcute, pentru a ne apropia de nivelul mediu de dezvoltare în UE şi pentru a înregistra acea convergenţă despre care discutăm atât de mult", a declarat directorul general al IER.
Ea a menţionat că un alt studiu al IER realizat în 2017 vine tot cu o analiză pe 10 ani, pe o problematică specifică: România - furnizor de expertiză în tranziţia democratică pentru ţările din vecinătate, ţările din cadrul Parteneriatului estic şi ţările foste membre ale Republicii Iugoslavia, reunite sub sintagma Balcanii de vest.
Gabriela Drăgan a menţionat, totodată, alte două studii elaborate anul trecut sub egida Institutului European, unul consacrat pieţei unice digitale şi un altul privind securitatea cibernetică.
Directorul IER a precizat că toate cele patru studii realizate în 2017 vor face obiectul unor dezbateri distincte şi, deja, pot fi accesate pe site-ul Institutului.
Senatorul Gabriela Creţu a afirmat, la rândul său, în cadrul conferinţei, că pe lângă studiile sectoriale care sunt extrem de utile este nevoie şi de studii integratoare.
"Suntem într-un moment în care avem nevoie nu doar de strategii de ramură, înguste, avem vreo 175 de strategii, cred, aprobate, avem nevoie de o strategie integratoare, pentru că societatea, economia funcţionează ca întreg. (...) Toate aceste lucruri - şi piaţa muncii, şi sistemul de asigurări sociale, şi educaţia - trebuie conectate", a mai afirmat Creţu.
Comentează