Ministrul Economiei, Radu Miruță, a dezvăluit, miercuri seara la B1 TV, că a renegociat contractul cu Rheinmetall, obținând pentru România condiții cu 92 de milioane de euro mai avantajoase față de varianta inițială, precum și drept de veto asupra deciziilor strategice.
Întrebat ce nu funcționa în contractul inițial, ministrul Economiei a explicat că erau prevăzute „condiții nedrepte pentru statul român".
Miruță a precizat că existau 47 de milioane de euro obținute de partenerul român, Ministerul Economiei, în colaborare cu Rheinmetall, de la Comisia Europeană, fonduri care „erau socotite doar în contribuția Rheinmetall în acțiunea României", nu în cea a statului român.
„Cei care au gestionat situația asta la minister în ultimii doi ani de zile” au acceptat aceste condiții, a explicat ministrul, referindu-se la foștii miniștri, firme de avocatură și reprezentanți ai Romarm.
Realizând importanța situației, Miruță a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan și cu președintele, cerându-le aprobarea pentru redeschiderea negocierilor.
„Am urcat în avion, am mers în Germania, am dus la o companie germană și asta a fost acum două luni”, a povestit ministrul.
„M-am întors din Germania cu o variantă de contract care pentru România înseamnă cuantificabil 92 de milioane de euro în plus, dintr-un total de 400, schimbarea acestor condiții”, a anunțat Miruță.
Ministrul a subliniat că a introdus în contract și un element important: dreptul de veto al statului român asupra deciziilor strategice, deși acesta deține doar 49% din acțiuni, în timp ce compania germană deține 51%.
De asemenea, ministrul a introdus obligația pentru Rheinmetall de a interacționa cu mediul de afaceri local pentru lanțul de aprovizionare: „Să ia de la producătorii din România". Deși compania germană și-a exprimat îngrijorarea că producătorii români ar putea să nu fie capabili să livreze la standardele necesare, s-a găsit o soluție.
Referitor la ce va mai produce România în materie de apărare, Miruță a anunțat că peste două luni începe producția de obuziere autopropulsate în Dâmbovița: „Este o dezvoltare de la zero a unei facilități care va produce tancuri și nu din alea de jucărie, tancuri care sunt în majoritatea armatelor din țările respectate”.
Ministrul a dezvăluit că sunt în discuții foarte avansate pentru producerea în România a mașinii de luptă a infanteriei, pușca de asalt, drone, echipamente de apărare antiaeriană și rachete. „Unele le producem în totalitate în România, unele le producem în parteneriat, importând tehnologie din altă parte, unele le vom cumpăra de pe raft", a explicat Miruță.
Comentează