Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a comentat rezultatele studiului european ESPAD 2024 privind consumul de alcool, tutun şi alte droguri în rândul adolescenţilor, precizând că România se situează sub media europeană la consumul de droguri, dar peste media europeană la consumul de alcool, fumatul, jocurile de noroc şi dependenţa online, în condiţiile în care nu avem specialişti suficienţi care să se ocupe de sănătatea mintală a copiilor şi tinerilor.
"Consumul de droguri în România, în şcoli este sub media europeană, dar asta pe noi nu ne încălzeşte foarte mult, că este totuşi un nivel mult prea mare faţă de cât dorim noi, dar aş ţine să punem în context acest lucru, să ştim că aici suntem sub media europeană, însă, din păcate, suntem peste media europeană în ceea ce priveşte consumul de alcool, fumatul, jocurile de noroc, dependenţa online. (...) Dacă pe prima componentă, cu Ministerul de Interne, începem să ne mişcăm bine, în şcoli sunt optimist, mergem în direcţia bună, în afara şcolii, în legătură cu părinţii, lucrurile merg într-o direcţie bună, avem dificultăţi în a organiza serviciile medicale şi psihologice (...). Nu avem suficienţi specialişti, nu avem suficiente centre. Când spun că nu avem suficienţi specialişti, mă gândesc la specialişti pregătiţi specific în acest domeniu, pe protocoale validate ştiinţific. Acestea sunt nivelurile pe care trebuie să le dezvoltăm", a spus ministrul Daniel David, vineri seara, într-o intervenţie online în cadrul unei dezbateri de la Sibiu.
El a a subliniat că, deşi în ultimii ani au fost organizate mii de activităţi de prevenire şi informare în şcoli, acestea au fost necoordonate şi lipsite de o strategie unitară, motiv pentru care ministerul a elaborat un model de intervenţie cu trei componente: curăţenie în jurul şcolilor - toleranţă zero pentru droguri şi dealeri, în colaborare cu Ministerul de Interne; educaţie şi conştientizare în şcoli - introducerea în curriculum a temelor despre stil de viaţă sănătos, autocunoaştere, prevenirea consumului de substanţe şi alte comportamente de risc; implicarea părinţilor şi a serviciilor de sănătate - întărirea legăturii dintre şcoală, familie şi specialiştii medicali şi psihologi din afara sistemului educaţional.
"În 2024, în 2023 şi înainte şi în anul 2025 au fost mii, zeci de mii de activităţi legate de adicţii în şcoli. Problema era că aceste activităţi erau adesea necoordonate, nu aveau o schemă generală. Am înţeles că intervenim, foarte bine că intervenim, dar cum le coordonăm, dar cum le punem într-un demers care să aibă efecte. Şi eu asta am încercat să fac şi am propus acel model cu trei componente: o componentă să facem curat în jurul şcolilor. Curat înseamnă toleranţă zero pentru droguri şi pentru dealeri, colaborarea cu ministrul Predoiu este extraordinară în acest sens şi colaborăm bine cu Ministerul de Interne. A doua componentă, ce facem în şcoli, iar mesajul este pentru conştientizare. De foarte multe ori, consumul, primele semne sunt identificate de colegi, de profesori, nu de specialiştii de psihologie sau medicină din şcoli. (...) De asemenea, ca să-i pregătim pe copii, am început să introducem şi în curriculum astfel teme. (...) Am propus acele două cursuri noi pentru liceu, stil de viaţă sănătos, în care am introdus la pachet aceste probleme, şi consumul de alcool şi consumul de droguri şi fumatul şi sexul neprotejat şi mâncatul nesănătos şi doi, un lucru important pentru adolescenţi (...) acel curs de autocunoaştere personală", a subliniat ministrul Daniel David.
"Oricât de mult lucrează şcoala, nu au cum să înlocuiască părintele şi atunci trebuie să fie implicat şi părintele"
Potrivit ministrului Educaţiei, "oricât de mult lucrează şcoala, oricât de mult lucrează psihologii în şcoli, nu au cum să înlocuiască părintele şi atunci trebuie să fie implicat şi părintele".
Prezent la dezbatere, preşedintele ales al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie "Dr. Gheorghe Preda" Sibiu, Ciprian Băcilă, a reamintit că România se confruntă cu o criză acută de specialişti în sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor, fiind necesară dezvoltarea serviciilor de consultaţii la distanţă (telemedicină) şi a echipelor mobile din cadrul centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor la copii.
"România are în prezent aproximativ 260 de medici în specialitatea Psihiatrie pediatrică în sistemul public de sănătate, ceea ce înseamnă doar 5 specialişti la 100.000 de locuitori, în timp ce în Germania sunt 29 la 100.000 de locuitori. Există judeţe în care nu există niciun medic de specialitatea Psihiatrie pediatrică, iar în multe localităţi din mediul rural serviciile de sănătate mintală lipsesc complet. De asemenea, din cauza deficitului de personal în unele centre universitare, linia de gardă în specialitatea Psihiatrie pediatrică nu poate fi funcţională", a spus medicul Ciprian Băcilă.
Programă de sănătate mintală atât pentru profesori, cât şi pentru elevi
Potrivit preşedintelui ARPP, este nevoie de o programă de sănătate mintală atât pentru profesori, cât şi pentru elevi.
"Cred că principalul lucru este ca toţi aceşti factori decizionali să stea la aceeaşi masă. Am putea începe prin a vedea situaţia reală şi prin a face o programă sau un program de studiu care să prevadă sănătatea mintală - mă refer aici la partea legată de profesori. Copiii stau foarte mult în prezent cu profesorii, în şcoală sau la afterschool, şi de aceea ei sunt primii care pot observa tulburările de atenţie, de comportament sau imposibilitatea de concentrare. Profesorii stau cel mai mult cu copiii noştri. De asemenea, cred că trebuie pus accent în momentul actual pe o materie, o programă prietenoasă pentru copii, astfel încât ei să înţeleagă ce înseamnă sănătatea mintală", a declarat medicul Băcilă.
Studiul ESPAD 2024
Acesta s-a referit şi el la studiul european ESPAD 2024 punctând că, încă, "dependenţa de online nu este prevăzută" ca o boală. El a anunţat că, împreună cu Clubul Rotary, ARPP va dezvolta un program pilot, în Bucureşti şi în Sibiu, unde psihiatrii, psihologii şi consilierii şcolari vor discuta atât cu profesorii, dar şi cu părinţii elevilor, despre sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor.
Şi Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei "Salvaţi Copiii" România s-a referit la ESPAD 2024, dar şi la alte date culese de ONG-ul pe care îl conduce, avertizând că România se confruntă cu un fenomen alarmant al adicţiilor în rândul copiilor şi adolescenţilor - de la jocuri de noroc şi fumat, până la consum de alcool, droguri şi dependenţă digitală.
"Din păcate, foarte mulţi copii sunt în situaţia de a juca pe bani. (...) cam 14 % dintre copii au jucat pe bani, 40 % dintre copii aveau cunoscuţi care jucau şi unul din zece copii chiar au în familie o persoană dependentă de jocuri de noroc. (...) O altă problemă care a stat un deceniu sub un strat gros de tăcere şi tristeţe, este cea a dependenţei de droguri. (...) Ultima cercetare a noastră arăta că patru din zece copii ştiu pe cineva care a consumat droguri, se fumează, se consumă alcool în cantităţi destul de mari şi de un procent mare, cam 27 % au consumat alcool în ultima săptămână şi aproape 50 % au fumat diferite forme de ţigări. Am un raport recent realizat de Agenţia Uniunii Europene privind Drogurile care ne arată că, în România, unul din doi adolescenţi are un risc ridicat de dependenţă digitală, România este pe locul patru la consumul de tutun în rândul adolescenţilor, unul din doi adolescenţi au încercat ţigări electronice, opt din zece adolescenţi români consumă alcool, unul din patru adolescenţi au avut acces la jocurile de noroc", a declarat Gabriela Alexandrescu.
Program de educaţie pentru sănătate
Organizaţia "Salvaţi Copiii" România derulează, încă din 2017, un amplu program de educaţie pentru sănătate, adaptat pe grupe de vârstă, prin care peste 125.000 de copii au învăţat despre riscurile adicţiilor şi despre importanţa alegerilor sănătoase.
"Am dezvoltat un program de educaţie pentru sănătate din 2017, adaptată pe nivelul de vârstă. 125.000 de copii. A fost o mare deschidere a copiilor, a părinţilor, deci este dorit. (...) Trebuie să ducem această informaţie în programa şcolară (...) pentru că mulţi copii din România au părinţii plecaţi, sunt singuri acasă sau sunt cu bunicii sau cu oameni care nu au educaţia necesară. Mulţi copii sunt din familii sărace, needucate, aproape 34 % dintre ai noştri. (...) Este important să-i educăm pe copii să facă alegeri sănătoase într-o lume în care, din păcate, există multe tentaţii şi interese financiare care profită de pe urma adicţiilor", a atras atenţia preşedinta "Salvaţi Copiii".
România se situează peste media europeană la consumul de alcool, tutun, jocuri de noroc şi utilizarea excesivă a mediului digital în rândul adolescenţilor, potrivit celui mai recent Raport ESPAD 2024 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), publicat joi, de Agenţia Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA).
"Deşi la nivelul Europei există o tendinţă descrescătoare a consumului de alcool şi tutun în rândul adolescenţilor, România este peste media europeană în ambele cazuri. Trendul de creştere a timpului petrecut de elevi pe reţelele de socializare sau jocuri de noroc se resimte şi în rândul adolescenţilor din ţara noastră, unde, de asemenea ne situăm peste media europeană", se arată în comunicatul de presă privind raportul.
Deputatul PNL, Raluca Turcan, în parteneriat cu Organizaţia "Salvaţi Copiii", a organizat vineri seara, o dezbatere dedicată prevenirii dependenţelor în rândul copiilor şi adolescenţilor, cu scopul de a îmbunătăţi legislaţia din domeniu. La acest eveniment au participat parlamentari, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean, specialişti din sănătate şi educaţie, părinţi, preoţi şi jurnalişti.
Ce arată studiul ESPAD 2024
Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat rezultatele Proiectului European de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD), realizat în anul 2024, în 37 de state, inclusiv România.
Raportul arată tendințe de creștere la consumul de țigări electronice și utilizarea medicamentelor în scopuri non-medicale, dar și o creștere semnificativă a timpului petrecut de către adolescenți în mediul digital.
Deși la nivelul Europei există o tendință descrescătoare a consumului de alcool și tutun în rândul adolescenților, România este peste media europeană în ambele cazuri. Trendul de creștere a timpului petrecut de elevi pe rețelele de socializare sau jocuri de noroc se resimte și în rândul adolescenților din țara noastră, unde, de asemenea ne situăm peste media europeană.
„Raportul publicat de EUDA trebuie să ne motiveze să facem lucrurile mai bine. Prevenția nu este un mesaj, ci o investiție în generațiile viitoare. Adolescenții de astăzi cresc într-un context complex, în care presiunea socială, mediul digital și accesul la substanțe se combină într-un mod care le influențează profund comportamentele. Este nevoie de o responsabilitate comună a familiei, a școlii, a autorităților și a mediului privat pentru a construi împreună o cultură a prevenției bazată pe educație, dialog și sprijin real pentru tineri. Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor a fost înființată anul acesta tocmai ca să răspundă acestor fenomene prin abordări noi, bazate pe date științifice și recomandări internaționale. Proiectul <<The Safe Zone>> de la festivaluri sau ghidurile de prevenire pentru profesori sunt doar o parte din proiectele Agenției realizate pe modele eficiente. Proiectul prioritar în acest moment privește creșterea capacității de tratament și reintegrare în comunități, un proiect cu fonduri europene. Continuând în această direcție, cu resursele corespunzătoare, sunt convins că lucrurile vor arăta altfel în următorul raport european”, a declarat Rareș-Petru Achiriloaie, președinte ANPCDDA.
1 din 2 adolescenți are un risc ridicat de dependență digitală
Raportul arată că aproape jumătate dintre adolescenții europeni (47%) indică un nivel ridicat de risc asociat utilizării rețelelor de socializare, iar 1 din 5 (22%) manifestă comportamente problematice legate de jocurile video.
România se situează peste media europeană, cu 53% dintre adolescenți care consideră că au o problemă în privința timpului de utilizare a social media și 25% care recunosc dificultăți de control al timpului petrecut în jocuri. Fetele sunt mai afectate de dependența de social media (58%), în timp ce băieții raportează de peste două ori mai des comportamente problematice de gaming (16% față de 6% la fete).
Studiul ESPAD 2024 atrage atenția că timpul petrecut online de adolescenți a crescut semnificativ, iar expunerea prelungită la rețele sociale și jocuri este corelată cu tulburări de somn, dificultăți școlare și un risc mai mare de consum de substanțe.
România, locul 4 la consumul de tutun în rândul adolescenților
Potrivit raportului, 26% dintre adolescenții de 15-16 ani au fumat țigarete din tutun în ultimele 30 de zile, în timp media europeană este de 18%. România este pe locul 4 în Europa.
Conform datelor ESPAD în România, Bulgaria și Italia au declarat un consum zilnic de țigări mai mare la fete decât băieții.
1 din 2 adolescenți au încercat țigări electronice
Studiul EUDA arată o creștere îngrijorătoare în privința consumului de țigări electronice la nivelul celor 37 de state. Aproape jumătate dintre adolescenții europeni au încercat țigările electronice cel puțin o dată. Media la nivelul țărilor participante la studiul ESPAD este de 44%, însă diferențele între state sunt semnificative, de la 22% până la 57%.
Unul din doi elevi din România a declarat că a încercat țigări electronice și unu din trei au folosit în ultimele 30 de zile.
Același lucru se întâmplă și în alte 12 dintre cele 37 de țări analizate, mai ales din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Ungaria (57%) și Slovacia (56%) sunt în fruntea listei, urmate de Cehia, Polonia și Estonia, unde nivelul de utilizare ajunge la 55%, urmate de țara noastră cu 53%.
Studiul ESPAD 2024 arată o schimbare semnificativă în percepția adolescenților europeni: țigările electronice sunt considerate mai ușor de obținut decât cele tradiționale. În același timp, percepția riscului asociat vapatului rămâne scăzută, mulți tineri fiind convinși că aceste produse sunt mai puțin dăunătoare decât țigările clasice.
8 din 10 adolescenți români consumă alcool
Alcoolul rămâne cea mai răspândită substanță în rândul adolescenților europeni. Potrivit datelor din studiul ESPAD 2024, în medie, 73% dintre elevii de 15–16 ani au consumat alcool cel puțin o dată în viață.
Cele mai ridicate procente se înregistrează în Ungaria (91%) și Danemarca (90%). România se situează peste media europeană, cu un nivel de 81%, ocupând locul 9 între cele 37 de țări participante la studiu.
Alcoolul este considerat de adolescenți ca substanța cel mai ușor de procurat (69%), urmat de țigări electronice (52%) și țigarete (46%).
1 din 4 adolescenți au avut acces jocurile de noroc
Conform datelor ESPAD 2024, 23% dintre elevii de 15–16 ani au declarat că au jucat jocuri de noroc în ultimele 12 luni, fie în săli de jocuri, fie online, fie în ambele forme. Cele mai ridicate rate de participare se înregistrează în Italia (45%), Islanda (41%) și Grecia (36%). România este peste media europeană cu 25%. Băieții sunt mai predispuși să parieze decât fetele (29% față de 16% la nivelul Europei, 34% față de 16% în România).
Canabisul rămâne drogul preferat al adolescenților
Canabisul continuă să fie cel mai frecvent drog în rândul adolescenților europeni, însă consumul de alte substanțe prinde teren.
Potrivit raportului ESPAD 2024, 13% dintre adolescenții europeni au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit, cel mai frecvent canabis (12%), urmat de ecstasy și amfetamine/metamfetamine. În România, prevalența de-a lungul vieții a consumului oricărui drog ilicit este de 6,2%, adică aproximativ 1 din 16 elevi de 15–16 ani a încercat cel puțin o substanță ilegală.
Raportul ESPAD 2024 arată scăderi în unele tipuri de consum, dar și creșteri la medicamentele folosite non-medical, precum tranchilizante, sedative și analgezice și inhalanți.
Intervievații consideră că substanța cea mai ușor de procurat rămâne canabisul (26% la nivel european, 14% în România), iar pe locul doi se află cocaina (13% la nivel european, 9,7% în România), iar pe locul trei se află tranchilizantele fără prescripție medicală (19% media europeană, 8,8% în România).
Deși consumul de canabis scade, riscurile generale nu dispar. În schimb, ele se transformă, iar substanțele tradiționale sunt înlocuite treptat de noi forme de consum și comportamente asociate. Aceasta subliniază necesitatea unor strategii de prevenție actualizate, integrate între școli, familii și servicii de sănătate mintală comunitare.
Date generale:
Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eșantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15, respectiv 16 ani. În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie - 12 iunie 2024 și au participat la studiu 8.543 de elevi din toate județele. Chestionarele au fost anonime.
Raportul ESPAD
Regăsiți tot Raportul ESPAD la următorul link: https://www.espad.org/espad-report-2024
Comentează