Premium
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, susține că a fost înțeleasă greșit o declarație făcută de el referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Precizările lui Marcel Boloș
„Pensiile speciale. Un subiect important pentru implementarea Planul Național de Redresare și Reziliență, în raport cu care românii au nevoie de răspunsuri concrete.
S-a generat ieri știrea că aș sugera că suntem dispuși să ajungem la ratarea acestui jalon din PNRR.
Nimic mai fals. Eu am spus cât se poate de clar: 'Este o decizie la nivelul Guvernul României și la nivelul Coaliției și este prematur să ne pronunțăm în acest sens.'
Rolul meu de coordonator al Planului mă obligă să creez un cadru predictibil. Asta include să prezint clar ce avem de făcut pentru a primi bani de la Comisie: reforme.
Iar reforma pensiilor speciale trebuie să țină cont de două criterii fundamentale, cel de sustenabilitate şi cel de contributivitate. Așa scrie în PNRR și nu e loc de interpretări.
Am repetat acest mesaj proactiv, să nu ne trezim că avem o revelație atunci când Bruxelles-ul ne va spune că suntem în pericol să pierdem banii pe care îi avem pentru investiții naționale", a spus ministrul Fondurilor Europene, pe pagina sa de Facebook.
Poziția lui Klaus Iohannis
Pensionarii au dreptul la pensie, transmite președintele României, Klaus Iohannis. El a solicitat coaliției de guvernare să găsească acea soluție astfel încât sistemul să fie sustenabil și peste 20 de ani.
Ce a spus ministrul miercuri, 22 martie
Întrebat dacă am putea pierde aceşti bani, ministrul a arătat că ”decizia aceasta este la nivelul Guvernului şi a coaliţiei”. ”Dacă Comisia va insista şi va fi nemulţumită şi va cosidera că jalonul nu e dus la bun sfârşit şi trebuie aliniat cu sistemul de pensii general, atunci va trebui să fie luată decizia la nivelul coaliţiei, la nivelul Guvernului, care este calea de urmat. Este foarte simplu de luat această decizie însă consecinţele trebuie asumate, dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice de importanţă naţională, fie că vorbim de apărare naţională, ordine publică, de Ministerul Public. Aceste decizii produc consecinţe şi nimeni nu le poate asuma decât coaliţia şi Guvernul, indiferent ce ar gândi ministerele de linie şi care ar fi propunerile care vin de la ministere”, a spus el, relatează Agerpres.
Marcel Boloş a menţiobat că, ”dacă iei decizia de reformare radică a sistemului de pensii speciale, atunci trebuie în egală măsură asumată şi consecinţa aceasta a migrării forţei de muncă sau a destabilizării acestor mari servicii publice de care România are nevoie”.
Despre riscul ca proiectul privind legea pensiilor speciale să treacă tacit de Senat, la sfârşitul acestei săptămâni, Boloş a arătat că ”Camera decizională este Camera Deputaţilor”. ”Noi putem avea proiectul aprobat şi să fie în vigoare această lege a pensiilor specile dar dacă Comisia, după ce trimitem cererea de plată numărul 3, încă va mai avea observaţii, este posibil să avem modificări ale acestei legi privind pensile speciale. Nu contează de câte ori modificăm şi ajustăm aceste decizii, trebuie să fim înţelepţi şi să ne uităm la finalitatea acestor decizii, şi în cazul de faţă discutăm de bugete importante de bani pentru investiţii. În acelaşi timp, trebuie asumată decizia, cu toate consecinţele ei”, a afirmat Marcel Boloş.
Întrebat dacă va merge la Comisia Europeană să negocieze acest jalon privind pensiile speciale, Boloş a răspuns: ”Mă duc cu oricare dintre colegii mei cu mare drag şi pe fiecare îi sprijin, pentru că acesta este rolul nostru, suntem coordonatorul PNRR şi vrem să fi mai aproape de cei 16 coordonatori de reformă şi investiţii, dar să nu uităm că judecata Comisie este raportată la ceea ce este scris în PNRR. Şi eu am fost la început foarte optimist şi am încercat să găsesc soluţii pentru ceea ce există în PNRR, însă realitatea mi-a arătat că Comisia nu face nici la stânga nici la dreapta, flexibilitatea Comisiei tinde spre zero. Îmi pare rău că spun acest lucru dar trebuie să înţelegem cu toţii că ce e scris în PNRR este literă de lege”, a arătat el.
Marcel Boloş a mai spus că sunt ţări precum Lituania sau Bulgaria care deja au renunţat la anumite forme pentru că nu şi-au asumat consecinţele. ”Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituania la reformele fiscale şi nu spun că aşa trebuie să facem şi noi ci că fiecare reformă trebuie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are şi consecinţele. Acesta lucruri nu trebuie să fie pe umerii ministerelor sau a coordonatorilor de reformă e o decizie care trebuie luată în coaliţie, fiind un proiect de ţară”, a precizat Boloş.
