Ține-ți dușmanii mai aproape, iar prietenii și mai aproape. Pentru a nu deveni dușmani. Pare dictonul după care liderul Liviu Dragnea se ghidează în relația atât cu partenerii politici, cât și cu unii colegi de partid cu influență. Pe linia aceasta, liderul PSD caută să păstreze ALDE și UNPR în jurul partidului său, în timp ce, în paralel, se folosește de orice criză sau proiect controversat pentru a slăbi poziția și imaginea guvernului Cioloș pentru a avea terenul pregătit pentru orice scenariu de acțiune la toamnă. Totul depinde de rezultatul pe care PSD îl va obține la alegerile locale din 5 iunie.
Acuzat, în anii trecuți, de influențarea procedurii de vot, inclusiv la ultimul referendum de demiterea fostului președinte Traian Băsescu, Liviu Dragnea a preferat ca partidul său să nu mai fie la butoanele organizării acestor alegeri.
În schimb, odată instalat Guvernul Cioloș a devenit sacul de box preferat al marilor partide. Pe principiul, tehnocrați "ați vrut, tehnocrați ați primit", atât PSD, cât și PNL au făcut tot posibilul să pună presiune pe noul executiv, să arate și sancționeze fiecare greșeală a unui membru al acestui cabinet, deși proprii lor parlamentari au validat instalarea acestuia la Palatul Victoria. Cot la cot, înainte de campanie au inițiat legi populiste cu impact social și bugetar, deși Guvernul spunea că nu sunt bani prevăzuţi în buget pentru acele măsuri.
Orice acțiune a premierului Cioloș care lovea interesele de partid, au fost rapid contracarate. Schimbarea prefecţilor numiţi de Guvernul Ponta a fost întâmpinată cu amenințarea depunerii unei moțiuni de cenzură, de exemplu. Orice încercare de reformare a vreunui minister a fost rapid stopată, folosindu-se același instrument. Așa se face că Cioloş a fost nevoit să înghită hapul păstrării în Guvern a unor miniștri controversați, de a căror prestație nu este deloc mulțumit, cazul ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, pentru modul deficitar în care a gestionat problema plagiatelor, dar şi al ministrul Transporturilor, Dan Costescu, pentru reformarea care bate pasul pe loc la CNADNR. Ambii miniştri au fost, în mod repetat, pe lista de remaniere, însă intervenția PSD în favoarea lor i-a păstrat în funcție, susțin surse social-democrate. Totul, orice acțiune este pusă în practică la KIsellef când vine vorba de relația cu Guvernul, pentru ca PSD și nu actualul Executiv să pară salvatorul românilor la alegerile viitoare din toamnă, soluția veche la eșecul dorit al unui nou experiment la Palatul Victoria.
Așa se face că în șase luni de la instalare, Guvernul Cioloş a fost măcinat de mai multe scandaluri, finalizate cu schimbarea a patru miniştri. Crizele provocate de disputele pe legea salarizării unitare, pe lipsa de randament în atragerea fondurilor europene, greva cu scandal de la Operă și , în fine, criza dezinfectanţilor din sănătate au însemnat tot atâtea cuie bătute cu sârg de PSD în coșciugul ideii de guvern tehnocrat, cât mai sonor și cât mai mediatizat că să audă și să înțeleagă electoratul dornic de schimbare că tot vechiul e mai bun decât noul.
În paralel, orice încercare a Guvernului de a amenda sau a a venic u o nouă lege în Parlament. Legea achizițiilor publice a fost ținută în șah mai bine de o lună, iar acum ordonața de urgență pe Codul Penal, prin care Cioloș încearcă să armonizeze legislația din domeniu cu hotărările Curții Constituționale în domeniu sunt atacate în mod deschis de liderii PSD și aliații lor.
Dacă fostul premier, Victor Ponta acuză Guvernul că a modificat „pe șest” Codurile, fapt care creează premisele unei dictaturi, și anunță că va cere PSD să trântească modificările în Parlament, actualul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, se raliează poziției acestuia și flutură din nou steagul moțiunii de cenzură.
Conform însă surselor citate, atacul vehement la adresa demersului guvernamental are alte considerente. Adoptarea acestei ordonanțe ar lăsa fără obiect cele peste 20 de proiecte de lege existente în procedură paralmentară, dar puse pe stand by la comisia juridică a Camerei, prin care PSD și aliații lor din UNPR și ALDE încearcă să opereze modificări la Codul Penal, invocând aceleași considerente: punerae în acord a a cestei legislații cu deciziile CCR. Doar că în timp ce Guvernul ușurează munca magistraților, în speciala a procurorilor în anchetele desfășurate, proiectele de lege respective ar îngreuna mai mult procedura și ar favoriza persoanele anchetate. În fapt, PSD intenționează să determine Guverbul să renunțe la acest demers pe motiv că există deja aceste proiecte în procedură menite să rezolve această problemă, fie să întârzie cât mai mult momentul aplicării acestei ordonanțe, până după alegerile parlamentare.
În aceste condiții, următoarele șase luni sunt decisive pentru actualul Guvern. Dar mai ales, rezultatul partidelor mari la alegerile locale din 5 iunie va decide dacă Cioloș va mai rămâne la Palatul Victoria sau nu. Un scor electoral care va mări ecartul dintre PSD și PNL, girat de guvernul Cioloș prin organizarea, în premieră, a acestui scrutin, de către un guvern tehnocrati nu unul politic, cum s-a întâmplat în mai toți acești ani, îl va face pe Dragnea să tolereze acest Executiv și la alegerile parlamentare din toamnă.
În situația în care distanța dintre PSD și PNL se va micșora la locale, conducerea social-democrată nu va sta cu mâinile însân și va trece la preluarea Puterii, susțin aceleași surse. Un rezultat de relativă egalitate între cele două partide va fi interpretat de către cei din Kiseleff numărul 10 ca un semnal al eșecului tacticii de retragere post Colectiv de la guvernare. În acest caz, liderii nu vor mai avea nimic de pierdut si vor purcede la debarcarea guvernului Cioloș în toamnă, pentru a se asigura organizarea alegerilor.
Nu întâmplător, atât Liviu Dragnea, cât și Victor Ponta și-au întețit semnalele cu miez către ALDE și UNPR în această campanie, plimbând pe la nasul liderilor acestor partide posibilitatea unei colaborări post electorale pentru realizarea majorităților în consiliile locale și mai ales, în cele județene, încununată cu perspectiva creării unui viitor guvern împreună înainte sau după alegerile din toamnă.
Deja, în Guvern se simte vântul deznodământului. Vicepremierul Vasile Dîncu a dat un semnal, anunțând recent, că în sistemul sanitar să apară şi alte crize, după cea a dezinfectanţior diluaţi, precizând că Guvernul face tot ce se poate pentru a preveni eventuale astfel de crize. Mai mult , acesta a sugerat că actualul executiv, bun strângător de crize nu mai are viață lungă, precizând că nu va mai dori să facă parte, ca ministru, dintr-un viitor alt guvern.
Comentează