Ministrul Justiției răspunde ÎCCJ în privința pensiilor: 'E un lucru cât se poate de constituțional'

ÎCCJ a anunțat joi că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările Legii privind pensiile de serviciu, care a trecut miercuri de Parlament. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pe de altă parte, susține că procedura este una constituțională.

”Fiecare putere în statul român are atribuţiile sale, legislativul legifrează, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre multe alte prerogative, are şi acest drept, şi anume acela de a face sesizare pe anumite legi la Curtea Constituţională a României. De altfel, în ultima vreme, Curtea Constituţională a fost destul de căutată cu sesizări cu privire la legislaţie. Nu este o surpriză că această lege, pe alocuri contestată de sistemul judiciar, va fi atacată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a declarat Alina Gorghiu, la Digi24.

”Obligaţia mea este una de rezervă atunci când vine vorba de fondul sesizărilor şi de o predicţie cu privire la soluţia Curţii Constituţionale. N-am văzut decât pe diagonală argumentele. Majoritatea sunt de natură extinsă. Că am sesizat, sunt şi intrinseci de constituţionalitate intrinsecă, indicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca urmare a colectării opiniilor de la colegii din sistem.

Ce pot să vă spun este că Guvernul are drept de iniţiativă legislativă. Nu este prima dată când angajează genul acesta de reformă pe care o adoptă un Guvern, o trimite în Parlament. Este un lucru cât se poate de normal, pe procedură şi la fel de constituţională ca orice altă reformă asumată de Guvern”, a adăugat Gorghiu.

Ce reclamă ÎCCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, joi, sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare. Potrivit unui comunicat al ICCJ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi Legea 227/2015 privind Codul fiscal, relatează Agerpres.

Judecătorii arată că sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă. Sub primul aspect, magistraţii spun că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:

• Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
• Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
• Încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.

De asemenea, instanţa supremă precizează că a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă, respectiv:

• Încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept.
• Încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art. I pct. 2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea 303/2022 şi ale art. I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea 303/2022.
• Încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constituţie.
• Încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie prin prevederile art. XIII din Lege cu referire la art. 101 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
• Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 147 din Constituţie.

De asemenea, Instanţa supremă a decis sesizarea CCR şi în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

Conform ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, judecătorii precizează că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:

• Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
• Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) prin raportare la art. 53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.

Context

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, decizional, proiectul legii pensiilor speciale.

Au fost înregistrate 209 voturi "pentru", 27 "împotrivă" şi 17 abţineri.

Luni, Camera Deputaţilor adoptase acest proiect pentru a se reîntoarce la Senat pe motiv că mai multe amendamente aprobate "generau deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior de Camera superioară. Senatul a aprobat miercuri aceste amendamente, iar proiectul a fost adoptat în aceeaşi zi, decizional, de Camera Deputaţilor.