Premium
Strategia Forestieră Naţională 2030 trebuie să răspundă provocării legate de creşterea suprafeţei de păduri în România, să recunoască rolul important al proprietarilor de păduri şi să vină cu măsuri care să-i ţină motivaţi, consideră ministrul Mediului, Barna Tanczos.
Potrivit acestuia, documentul trebuie gândit şi în cheia tranziţiei UE către o bioeconomie circulară verde, în contextul crizei provocate de COVID, potrivit Agerpres.ro.
"Strategia trebuie să fie gândită şi în cheia tranziţiei UE către o bioeconomie circulară verde, în contextul crizei provocate de COVID. Bineînţeles că redresarea după această perioadă ar fi cu mult mai simplă dacă suprafeţele împădurite din România ar fi cu mult mai mari. Mă aştept ca Strategia să răspundă acestei provocări legate de creşterea suprafeţei de păduri. Când vorbim despre noi suprafeţe de pădure, cred că trebuie să ne gândim automat la zonele ţării care suferă de lipsa pădurilor sau care sunt în pericol de deşertificare. Ne trebuie o abordare strategică prin care numărul judeţelor din ţară cu suprafeţe mici de pădure să scadă considerabil. Nu în ultimul rând, mă aştept ca Strategia să recunoască rolul important al proprietarilor de păduri şi să vină cu măsuri care să-i ţină motivaţi. Cred că aceştia sunt importanţi gardieni ai pădurilor. Demotivarea lor poate expune serios pădurea: de la abandon până la tăieri ilegale!", a declarat Barna Tanczos, potrivit unui comunicat al ministerului de resort.
La finalul săptămânii trecute a avut loc prima întâlnire a grupului de experţi responsabili cu elaborarea studiului independent şi a Strategiei Forestiere Naţionale 2030. Conform calendarului de lucru, grupul de experţi trebuie ca, până la finalul lunii aprilie, să elaboreze un studiu privind oportunităţile şi provocările determinate de transpunerea în sectorul silvic din România a strategiei forestiere a UE, iar până la finalul lunii iulie să elaboreze obiectivele strategice pentru pădurile din România. Din grupul de experţi fac parte profesori ai Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, ai Facultăţii de Silvicultură din Suceava şi alţi experţi din sector.
Atât studiul independent, cât şi Strategia Forestieră Naţională 2030, sunt documente strategice asumate şi finanţate prin PNRR cu suma de 1,227 de milioane de lei.
"Rolul nostru este esenţial în acest an: împreună vom stabili viitorul pădurilor din România până în 2030! Dacă vrem păduri valoroase, ne trebuie o linie verde pe care să o urmăm ani la rând. De aceea, îmi doresc să colaborăm pentru o abordare care să aducă echilibru între mediu, nevoile sociale şi economice ale ţării şi conservarea diversităţii pădurilor. Şi ceea ce nu trebuie să ne scape din vedere este că, pentru a face faţă provocărilor fără precedent, trebuie să avem în minte comunităţile din România ale căror mijloace de trai depind încă de resursele forestiere. În acelaşi timp, îmi doresc de la viitoarea strategie soluţii concrete prin care pădurile din România să treacă cu bine prin procesul schimbărilor climatice. Gândiţi-vă că oamenii se aşteaptă ca pădurile să fie soluţia cheie pentru reducerea schimbărilor climatice care îi afectează. Pentru asta, pădurile sunt primele care trebuie să fie pregătite să-şi crească rezistenţa şi să se adapteze la ceea ce urmează!", a subliniat ministrul Mediului.
Viitoarele direcţii strategice care vor fi cuprinse în viitoarea Strategie vor viza tematici precum: trasabilitatea lemnului şi prima punere pe piaţă; obligaţii de procedură vs. obligaţii de rezultat în gestionarea pădurii; manifestarea dreptului de proprietate asupra deciziei tehnice în păduri; proceduri simplificate pentru monitorizarea proprietăţilor forestiere; sistem de evaluare şi compensare a serviciilor ecosistemelor; segregarea conservării biodiversităţii de managementul forestier vs. integrarea conservării biodiversităţii în managementul forestier; instrumente economice de sprijin pentru creşterea contribuţiei sectorului la economia locală; evaluarea preliminară a pieţei lemnului/balanţă lemn; identificarea celor mai bune opţiuni de selectare a speciilor forestiere pentru împădurirea terenurilor pretabile în corelare cu scenariile climatice preconizate pentru asigurarea unei adaptări cât mai bune a acestora la schimbările climatice.
În cadrul întâlnirii din 25 martie 2022, au fost agreate detaliile metodologice pentru implementarea obiectivelor întregului demers, s-au repartizat membrii echipei pe grupurile de lucru tematice şi s-au stabilit datele pentru întâlnirile de lucru, precizează comunicatul Ministerul Mediului.
La finalul lunii aprilie, va fi finalizat studiul privind provocările determinate de transpunerea în sectorul silvic din România a strategiei forestiere a UE, urmând ca pe parcursul lunii mai să se organizeze dezbaterile din grupurile de lucru pentru clarificarea direcţiilor strategice pe cele nouă arii tematice.
"Întreaga omenire caută să se întoarcă spre un trai mai sănătos: de la produse din lemn, până la recreerea în păduri frumoase! Cred că viitoarea strategie trebuie să găsească toate căile prin care putem pune în practică rolurile multifuncţionale ale pădurilor. Însă asta doar cu grija conservării diversităţii pădurilor şi a gestionării durabile. Gestionarea durabilă a pădurilor este un concept care trebuie păstrat şi dezvoltat de Strategie", a afirmat ministrul Mediului.
