Premium
Ministrul sârb al apărării, Miloš Vučević, a declarat că deși NATO nu participă efectiv la formarea armatei Kosovo, unele state membre ale Alianței sunt direct implicate în acest proces, conform Politika, scrie Rador Radio România.
Vučević a subliniat că orice ajutor militar primit de Pristina reprezintă un pericol pentru Serbia și că anunțata livrare a SUA de rachete Javelin nu este singurul ajutor militar pe care Pristina îl primește de la state membre NATO.
"Trebuie avut în vedere ce au livrat Turcia, Germania și Croația. Cu Marea Britanie au acorduri strategice, au trimis în Insulele Malvine 10 militari. Din această cauză am avut o problemă cu Argentina, care nu a recunoscut Kosovo și care a înaintat o notă de protest Serbiei, în care întreabă de ce participă o parte a Serbiei la o acțiune care îi periclitează suveranitatea", a explicat Vučević, adăugând că Serbia are nevoie de pace și nu de război, că Serbia nu dorește conflicte deoarece știe ce presupune un conflict.
Tensiunile cresc
Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a anunţat sâmbătă o investiţie de aproximativ un miliard de euro în armament, ca răspuns la presiunile la care crede că sunt supuşi sârbii din Kosovo, transmite EFE, care citează agenţia de presă sârbă Tanjug.
El a acuzat mai multe ţări din NATO, printre care SUA, Turcia, Germania şi Croaţia, că înarmează Kosovo cu scopul de a "extermina complet populaţia sârbă din Kosovo".
Contrar Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, NATO transformă "Forţele de Securitate din Kosovo" într-o armată reală, bine echipată şi înarmată, a avertizat preşedintele sârb.
Problema balcanică
Kosovo, o fostă provincie sârbă locuită de o mare majoritate de etnici albanezi, şi-a declarat unilateral independenţa în 2008, pe care Belgradul încă nu o recunoaşte. Mica ţară balcanică, în care NATO garantează securitatea, găzduieşte o mică minoritate sârbă, concentrată în principal în partea de nord.
Washingtonul a acceptat cererea Pristinei de a cumpăra 246 de rachete Javelin, o armă furnizată de NATO Ucrainei pentru a distruge vehiculele blindate ale forţelor ruseşti, a anunţat Departamentul de Stat. Valoarea vânzării se ridică la 75 de milioane de dolari, a spus ministerul american într-un comunicat. Acest acord "va îmbunătăţi capacităţile pe termen lung ale Kosovo de a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială", a adăugat diplomaţia americană.
Relaţiile dintre Kosovo şi Serbia au trecut din criză în criză de la războiul dintre forţele sârbe şi rebelii separatişti albanezi, care s-a încheiat în 1999 cu intervenţia NATO împotriva Belgradului.
Kosovo, care are o minoritate sârbă de 120.000 de persoane dintr-o populaţie totală de 1,8 milioane, şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, pe care Belgradul nu a acceptat-o niciodată.
Relaţiile s-au deteriorat şi mai mult odată cu instalarea în luna mai a unor primari albanezi în patru oraşe din nordul Kosovo, cu o majoritate sârbă, după boicotarea alegerilor locale de către electoratul sârb.
Problema Kosovo rămâne obsesivă pentru unii sârbi, care consideră teritoriul drept leagănul lor naţional şi religios.
