Premium
Am rămas cu toții impresionați de apariția atât de reconfortantă a lui Clotilde Armand în peisajul alegerilor locale din 5 iunie 2016. Am scris și atunci, Clotilde a fost, după Nicușor Dan, simbolul acestor alegeri.
Poate chiar mai mult și decât liderul USB. De la care lumea deja se aștepta să obțină un scor bun. Iar dacă ținem cont că fie și pentru câteva ore Clotilde Armand reușise să spargă blocada PSD de la București, perspectivele erau chiar bune pentru un viitor politic bun pentru ea.
Numai că minunea Clotilde a ținut doar 3 zile. Poate chiar și mai puțin.
Vedeta USB s-a adaptat repede la spațiul politic mioritic și a început să se comporte nu ca ceva diferit, altfel, ci fix ca și acei politicieni pe care noi am fi dorit să îi înlocuiască:
- A început scandalul cu furtul la numărătoarea voturilor. La început lumea a empatizat, a crezut-o, i s-a alăturat. Numai că, odată niște decizii date, ea a continuat circul și a dus acest demers în derizoriu.
- Mai nou, a început să preia nu doar teme locale ci și subiecte de interes general. Numai că și aici a dat cu bâta în baltă, atât prin abordarea unui subiect oricum aflat pe agenda publică de atâta timp (tema 300 de parlamentari este o temă Băsescu) cât și prin niște propuneri, hai să le spunem, gingaș, insolite. Cum ar fi stabilirea programului de lucru al parlamentarilor.
E posibil ca această schimbare de macaz să fie parte a strategiei ce va duce la apariția Uniunii Salvați România. Numai că lucrurile nu se arată prea optimiste pentru discipolii lui Nicușor. La nivel de București poți fi altfel și să atragi mai ușor votanți, dar ce te faci cu restul țării?
